Din suferinţa Ordonanţei 114: Ba se modifică, ba nu se modifică, nici guvernul nu mai ştie ce face. Florin Pogonaru, preşedintele AOAR: Se pare că Ordonanţa 114 este sub semnul nepredictibilităţii totale

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a declarat luni că vor urma întâlniri cu miniştrii din zonele afectate de Ordonanţa 114, în cadrul că­rora se vor expune problemele cele mai presante şi se vor lua în considerare mo­di­ficări. Vineri, ministrul Teo­doro­vici anunţa tranşant ca cei care speră la modificări, să nu mai spere că speră degeaba.

„Legat de OUG 114. Am spus că este nevoie de flexibilitate şi de aceea am chemat miniştrii, ca fiecare să spună ce probleme sunt pe fiecare capitol în parte. Ceilalţi miniştri au discutat fiecare pe linia domniei sale astfel încât acolo unde sunt probleme să vedem ce modificări facem. Asta nu înseamnă o cedare. Nu înseamnă că cine strigă mai tare ăla are dreptate”, a declarat premierul Dăncilă, citată de Mediafax.

OUG 114, aprobată în 28 de­cem­brie anul trecut, a bulversat mediul de business, introducând taxări suplimentare în mai multe sectoare de activitate: taxa pe lăcomie aplicată băncilor, legată de evoluţia ROBOR, creşterea salariului minim din construcţii la 3.000 de lei brut, taxarea suplimenatraă a companiilor din energie, telecomunicaţii şi jocuri de noroc etc.

„Se pare că Ordonanţa 114 este sub semnul nepredictibilităţii totale. S-a născut prin surprindere, fără consultare cu mediul de afaceri şi după ce a reieşit clar că sunt necesare modificări la ea, ve­dem în continuare bâlbâieli şi lipsa dorinţei de a se asuma înlăturarea efectelor negative ale ordonanţei. Este clar că ordonanţa reprezintă un expe­riment unic în Europa Centrală şi de Est, este clar că a ieşit din toate precedentele măsuri similare luate în alte ţări, deci cu atât mai mult era necesar dialogul de bună-credinţă între mediul de afaceri şi guvern”, a declarat pentru ZF Florin Po­go­naru, preşedintele Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR).

Actul normativ din decembrie anul trecut a fost adoptat rapid şi a şocat toţi actorii implicaţi. Au trecut aproape două luni de când a apărut ordonanţa şi încă nu se cunosc toate efectele pe care le-ar avea în economie, însă un lucru este cert: poate vulnerabiliza puternic siste­mul bancar românesc şi implicit eco­no­mia şi are efecte asupra insti­tuţiilor şi com­paniilor, atât pe orizon­tală, cât şi pe verticală, ajungând până la afec­tarea aderării României la zona euro. De­claraţiile guvernanţilor în con­tra­dic­toriu fac ca incertitudinile să se intensifice.

„În mod cert vor fi modificări, de exemplu, pentru energie, cu companiile naţionale de cărbune, vom vedea o serie de modificări, acolo este cel mai evident. De asemenea, în sectorul bancar. Cel mai sever a fost precedentul maghiar, care a fost depăşit cu mult prin dificultăţile puse pe bănci prin ce s-a făcut în România. Probabil că aceste lucruri se vor ajusta. În cât timp se vor ajusta, asta ramâne de văzut”, a mai spus Florin Pogonaru.

Bursa este sub asediul declaraţiilor politice, acţiunile companiilor reacţio­nând la acestea şi făcând rezul­ta­te­le companiilor pe 2018 irelevante în deci­zia de strategie a investitorilor, spunea la ZF Live Ion Milea, directorul general al societăţii de brokeraj Muntenia Glo­bal Invest.

Eugen Teodorovici, ministrul de finanţe, a declarat vineri că există nume­roase solicitări în ceea ce priveşte dialo­gul pe tema impactului Ordonanţei 114, din partea tuturor sectoarelor implicate. Acesta a precizat faptul că nu este obligatoriu ca ordonanţa să fie modificată, însă există deschidere din partea ministerului la orice propunere.

„Nu este obligatoriu ca Ordonanţa 114 să fie modificată. Dacă va fi vreun motiv care să aducă un plus pentru români, cu siguranţă, suntem deschişi la orice fel de propunere. Până atunci, cei care speră să nu mai spere, că speră degeaba”, a spus vineri seară ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, citat de Mediafax.

Afirmaţiile ministrului Teodorovici au venit în contextul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat săptămâna trecută că a discutat cu prim-ministrul Dăncilă în vederea eliminării taxei de 2% pe veniturile companiilor din energie, prevedere a Ordonanţei 114. Piaţa a reacţionat imediat la declaraţiile lui Tăriceanu, acţiunile companiilor din energie apreciindu-se. Preşedintele ALDE i-a mai sugerat lui Teodorovici „să îşi ţină părerile pentru el” în ceea ce priveşte Ministerul Energiei.

Toate sectoarele impactate de ordonanţa 114 au reacţionat puternic după apariţia proiectului, acuzând lipsa de consultare prealabilă cu actorii implicaţi, lipsa unei analize pragmatice de impact şi impredictibilitatea legislativă.

„Vechea vorbă cu graba strică treaba este adevărată. Tot ce discutăm de o lună de zile încoace ne arată că 

niciun lucru făcut în pripă nu iese bine şi s-a dovedit, de fiecare dată, că, mai ales în zona fiscală, schimbările nu pot fi făcute într-o zi. Ordonanţele de urgenţă nu sunt bune în zona fiscală”, a spus Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, în cadrul conferinţei „Modificările Codului fiscal: răspunsuri pentru antreprenori”, organizată săptămâna trecută la Bucureşti de Ziarul Financiar în parteneriat cu Servicii Premium Tax şi cu Advanced Business Software.

El a mai spus că sunt necesare multe clarificări la OUG 114, iar pe zona fiscală aceasta are impact în domeniul construcţiilor, unde sunt necesare lămuriri.

Sectorul bancar a fost de asemenea puternic impactat, băncile acuzând o „naţionalizare a profiturilorî şi lipsa de dialog.

La conferinţa Euromoney, cel mai important eveniment pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est, subiectul principal a fost taxa bancară din România. Când a apărut în decembrie 2018 taxa bancară, toţi bancherii au fost stupefiaţi că a apărut o astfel de modificare majoră fără un dialog prealabil şi mai mult decât atât, nimeni nu a calculat impactul şi consecinţele asupra economiei româneşti, asupra businessurilor, şi asupra persoanelor fizice, pe care le va avea această taxă bancară.

BNR a spus că legarea taxei bancare de ROBOR înseamnă practic implicarea mediului politic în politica monetară a României, iar guvernatorul Isărescu a spus că OUG 114 este o nereuşită şi Ñun atac la adresa independenţei instituţieiî.

Această taxă bancară a lovit puternic în acţiunile băncilor ñ Erste, Raiffeisen, Banca Transilvania sau BRD, provocând pierderi mari investitorilor.

Luni, Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM) a anunţat că a identificat soluţii de posibile scenarii de adaptare a OUG n.r. 114/2018, cu respectarea legislaţiei in vigoare, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei. Din CNSM fac parte atât guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cât şi ministrul de finanţe Eugen Teodorovici.