Ponderea creditelor în lei a urcat în 2018 la 66%, maximul ultimelor două decenii. Va determina creşterea ROBOR reorientarea românilor spre creditele în valută?

Ponderea creditelor în lei s-a majorat anul trecut până la 66% din împrumuturile totale acordate de bănci sectorului privat, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, o pondere mai ridicată fiind înregistrată în toamna anului 1996, după cum reiese din datele BNR.

După mai mulţi ani în care valuta a făcut „legea“ pe partea de creditare şi a dus la apariţia unui dezechilibru major în care împrumuturile în valută au ajuns să fie majoritare, situaţia s-a inversat începând din 2015, când a revenit preferinţa pentru creditele în lei. În perioada 2009-2013, creditele în valută treceau de pragul de 60%.

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii mo­netare, evoluţia fiind pozitivă din perspectiva debitorilor, care vor să evite expunerea la riscul valutar. Soldul creditelor în lei a ajuns la finele lunii decembrie 2018 la 165,6 mld. lei, cu 13,4% peste 2017, conform BNR. Creditele pentru populaţie în lei au fost şi anul trecut motorul principal, avansând cu ritmuri apropiate de 20%.

Rămâne de văzut dacă va continua sprintul creditelor în lei în condiţiile în care începând de anul trecut costul cre­ditelor în moneda naţională a revenit pe o pantă ascen­dentă, odată cu creşterea dobânzilor ROBOR pe piaţa interbancară, în timp ce costul finanţărilor în euro a rămas la niveluri scăzute. Dobânzile au ajuns să fie în unele cazuri duble în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro.

După şapte ani, companiile au început din 2018 să prefere din nou creditele în valută, odată cu creşterea ROBOR.