Nuclearelectrica, pe locul trei în topul companiilor unde se câştigă cele mai mari salarii, a început o campanie masivă de recrutare. Directorul General: Vom avea nevoie în total de 500 - 700 de specialişti

Autor: Roxana Petrescu 02.03.2019

Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, capacitate care asigură circa 9% din curentul necesar României, va reprezenta cea mai mare investiţie a statului în energie, după anii 1990, proiectul fiind evaluat la 1,5 miliarde de euro.



Deconectarea reactorului de la sistemul energetic local va avea loc în 2026, iar până atunci statutul va trebui să găsească răspun­suri la mai multe întrebări: ce pune în loc şi cum îşi va remodela România mixul de energie, cum se va vedea acest lucru în facturi, de unde vin banii şi de unde vin oamenii capabili să ducă la bun sfârşit o investiţie care în realitate echivalează cu punerea în funcţiune a unui nou reactor? Întrebările sunt cu atât mai presante cu cât ele vin după o iarnă în care România a importat până la 20% din necesarul de energie, într-un mediu aproape paralizat de schim­bările fiscale anunţate peste noapte, se arată în cea mai nouă ediţie a anuarului ZF Energie.

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost pusă în funcţiune în 1996, având ca durată de funcţionare 30 de ani. Împreună cu Unitatea 2, pusă în funcţiune în 2007, cele două reactoare asigură 18% din producţia de energie a României, Nuclearelectrica fiind al doilea cel mai ieftin producător de energie local, după Hidroelectrica.