Început de an prost pentru economie: Preţurile fierb, inflaţia s-a reaprins, iar deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 62%

Autor: Iulian Anghel 13.03.2019

Economiştii UniCredit Bank anticipau luni un avans al inflaţiei în februarie de 3,5%, an/an, în creştere de la 3,3% în ianuarie, în vreme ce analiştii Bloomberg mizau pe o inflaţie de 3,4%. Statistica a comunicat însă un Indice al Preţurilor de Consum (IPC) de 3,8%, în vreme ce rata anuală calculată pe baza indicelul armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost de 4%.

Faţă de ianuarie, preţurile de consum au crescut cu 0,79% cu un avans la preţurilor mărfurilor alimentare de 1,3%, al preţurilor mărfurilor nealimentare de 0,6% şi al preţurilor serviciilor cu 0,5%.

Rata anuală a inflaţiei pentru mărfurile alimentare a fost de 4,46%, pentru mărfurile nealimentare de 3,74%, iar pentru servicii de 3,08%.

În zona preţurilor alimentare, faţă de ianuarie, legumele s-au scumpit cu 7,8%, cartofii cu 10%, iar fructele cu 2,1%. În zona mărfurilor nealimantare, cel mai mult s-au scumpit carburanţii, cu 2%, iar în servicii preţurile la telefon au crescut cu 1%.

Economiştii au acuzat de-a lungul vremeii că reaprinderea inflaţiei este cauzată de majorările salariale peste productivitate pentru că, astfel, cererea în creştere generată de această politică şi de reducerea taxelor nu s-a întâlnit cu oferta care a rămas pe loc şi, astfel, regăsim surplusul în creşterea preţurilor şi în umflarea importurilor care generează azi îngrijorări mari în privinţa echilbrului macroeconomic.

În ianuarie 2019, salarile angajaţilor statului au crescut cu 23% faţă de ianuarie 2018.

BNR ţintea o inflaţie la finalul acestui trimestru şi la final de an de 3%. Însă, potrivit, economistului-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, Banca Naţională ar putea să-şi revizuiască ţinta de final de an spre 3,8%.

BNR ar putea ridica nivelul dobânzii-cheie de 2,5% cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual. Dar o astfel de mişcare ar majora ROBOR şi ar lovi în bănci care ar plăti taxe mai mari ca urmare a apariţiei taxei pe activele financiare care leagă nivelul acestei taxe de cel al ROBOR. În plus, dobânzile mai mari ar afecta economia aflată deja pe tendinţă de scădere.

Dascălă opinează, într-un raport al ING Bank, că BNR va păstra dobânda-cheie la 2,5% şi nu crede că actualul Consiliu de Administraţie al băncii va lua măsuri nepopulare pentru restul de mandat care care expiră în octombrie. În aceaşi vreme viitorul consiliu are în acest an o singură şedinţă de politică monetară şi e punţin probabil să ia o măsură dură.