Noi ţări europene se aruncă în braţele chinezilor sfidând avertismentele că Beijingul le va ţine captive într-o capcană a datoriilor

La începutul acestei luni, Italia, a treia mare economie a zo­nei euro, şi-a semnalat interesul de a participa la iniţiativa Belt and Road, planul de infrastructură fără precedent al Chinei. Acum, o nouă ţară europeană, Malta, cântăreşte po­si­bi­litatea de a se alătura planului chinezilor. Şi alte ţări eur­o­pe­ne, şi anume Grecia şi Portugalia, susţin iniţiativa Bei­jin­gului.

Criticii spun că schema Belt and Road va favoriza firmele chineze, va creşte influenţa Beijingului la nivel internaţional şi va obliga ţările în curs de dezvoltare să-şi urce pe umeri poveri grele ale datoriilor.

În cadrul unui interviu recent, Edward Scicluna, ministrul de finanţe al Maltei, ţară membră a Uniunii Europene, a declarat că „anumite prejudecăţi“ nu ar trebui să stea în calea unor afaceri bune, notează CNBC.

„Trebuie să avem grijă la orice ţară, în special una cu ambiţii politice sau orice fel de ambiţii, dar asta-i viaţa“, a declarat oficialul maltez.

Vorbind despre subiectul BRI, acesta a comentat că „nu ar trebui să fie declanşat un conflict. Dar, pe de altă parte, noi, ca regiune, suntem suverani, avem propriile interese“.

Pierre Moscovici, comisarul european pe probleme economice şi financiare, declara recent că „UE nu este un stat federal-statele membre îşi pot urma propria politică, dar cred că China poate fi în egală măsură şi partener şi o problemă“.

Cât priveşte Italia, SUA au avertizat că implicarea ţării în BRI i-ar putea răni reputaţia la nivel internaţional. Vicepre­mierul italian Luigi di Maio a reacţionat spunând că dacă „pri­vim la BRI, nu înseamnă că încheiem un acord politic cu China“.

La rândul său, premierul italian Giuseppe Conte a declarat că Italia îşi va proteja infrastructura strategică şi va evita transferul de know-how vital în cazul unui acord cu China, relatează Reuters.

Venind în apărarea Chinei, premierul Portugaliei, o ţară care susţine BRI, a avertizat împotriva adoptării de către UE a unei poziţii mai dure în raport cu această ţară, potrivit Deutsche Welle.

Antonio Costa a apărat politica de investiţii a Chinei, susţinând că experienţa ţării sale cu investiţiile chineze este „una foarte pozitivă“.

Companiile chineze au pompat miliarde de euro în Portugalia de când ţara s-a găsit într-o criză a datoriilor, începând cu 2010. În timpul crizei, Beijingul a venit în ajutorul Lisabonei. A existat ajutor şi din partea europenilor,însă Portugalia trebuia să se conformeze condiţiilor impuse de „Troika“, Comisia Europeană, BCE şi FMI.

„Troika a împins practic Portugalia în braţele chinezilorí, se plânge Ana Gomes, membră a Parlamentului European.