Analiza de risc şi cum calculează ANAF gradul de risc: Ce ştie Fiscul despre voi şi ce poate atrage atenţia controlului fiscal asupra companiilor

Fiscul decide demararea unei inspecţii fiscale generale sau parţiale pe baza analizei de risc, iar această inspecţie se poate extinde asupra tuturor raporturilor relevante pentru impozitare, dacă acestea prezintă interes pentru aplicare legislaţiei fiscale.

Contribuabilii sunt aleşi în funcţie de nivelul riscului pe care îl prezintă, stabilit în urma analizei de risc, a explicat Cristina Ştefan, Asociat în cadrul firmei de consulltanţă fiscală Servicii Premium TAX  şi ex–manager coordonator al inspecţiei fiscale de stat pe raza Bucureştiului şi a judeţului Ilfov, în cadrul unei conferinţe de luna trecută.

.În cadrul evenimentului organizat de Ziarul Financiar împreună cu Servicii Premium TAX, consultantul Cristina Ştefan a explicat că analiza de risc porneşte de la comportamentul fiscal al contribuabilului – urmărit în funcţie de respectarea termenului de depunere al declaraţiilor fiscale, respectarea termenului de plată şi respectarea modului de întocmire a declaraţiilor fiscale prin corelarea informaţiilor cu alte declaraţii.

Veniturile şi cheltuielile raporatate în Declaraţia  101”Declaraţie privind impozitul pe profit” şi cele raportate în bilanţ, Formularul 20- “Contul de profit şi pierderi” este doar una dintre corelaţiile pe care le poate urmări Fiscul, precum şi cheltuielile cu spoinsorizările efectuate declarate în Declaraţia  101”Declaraţie privind impozitul pe profit” pot fi correlate cu cele raportate în declaraţia 107 “Declaraţie informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private “.

Alte aspecte la care se uită ANAF:

• Informaţii referitoare la impozitele cu reţinere la sursă- corelaţii între informaţiile declarate în declaraţia 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi cele înscrise în declaraţiile informative:
•  205 “Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit” referitor la : venituri din dividende, venituri din dobânzi, venituri din lichidarea unei persoane juridice, venituri din pensii, venituri din premii,  venituri din jocuri de noroc, venituri din alte surse şi
•  207 “Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi “ referitor la venituri pentru care plătitorul de venituri are obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului peveniturile cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe veniturile nerezidenţilor conform titlului VI din Codul fiscal, respectiv a convenţiilorde evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state: venituri din dividende,venituri din dobânzi, venituri din redevenţe, venituri din comisioane, venituri din activităţi sportive şi de divertisment, venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române, venituri din servicii prestate de persoane nerezidente, venituri obţinute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România, venituri din lichidarea unei persoane juridice române, realizate de persoane nerezidente, venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident,venituri scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România.
• Necesitatea înscrierii unei persoane juridice în scopuri de TVA analizănd cifra de afaceri declarată în bilanţ- dacă a declarat o cifră de afaceri mai mare de 88.500 euro- respectiv 300.000 lei;
• Necesitatea înscrierii unei persoane fizice ca persoană impozabilă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată prin analiza datelor înscrise în declaraţia 208 “Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”;
• Analiza informaţiilor înscrise  în Decont de taxă pe valoarea adăugată- 300 , respectiv şi Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA- 394 referitoare la:

                - cotele de TVA aplicabile;

                - livările de bunuri şi servicii;

                - achiziţiile de bunuri şi servicii;

                - modul de aplicare a taxării inverse, achiziţii şi livrări de bunuri şi servicii pentru care se aplică taxarea inversă;

                - achiziţii de la persoane neimpozabile (în funcţie de cuantumul achiziţiilor declarate de la un neplătitor de TVA se poate determina momentul la care acesta avea obligaţia înregistrării ca plătitorde TVA).

Fiscul urmăreşte şi relaţiile de afiliere, în primul rând prin identificarea părţilor afiliate – prin intermediul bazelor de date precum Registrul Comerţului, Amadeus sau Orbis – pentru a se asigura că povara fiscal a fost suportată corespunzător de partenerii de business.

Cristina Ştefan susţine că sunt mai multe domenii de risc, în funcţie de activitatea desfăşurată, şi-anume producţia şi comerţul de produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice, tutun şi produse din tutun sau produse energetice), producţia şi comercializarea de cereal, comerţul cu masa lemnoasă, comerţul cu produse electronice sau valorificarea deşeurilor.

Marja de profit comparativ cu marja de profit înregistrată de alţi operatori economici care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu de activitate, se numără printre informaţiile oferite Fiscului de indicatorii economice, alături de alte informaţii precum evoluţia cifrei de afaceri sau valoarea obligaţiilor fiscale stabilite în cadrul altor inspecţii fiscale.

Alte informaţii care pot fi deţinute de organele fiscale:

• Informaţii obţinute în urma unor inspecţii fiscale sau controale inopinate efectuate la parteneri de afaceri
• Natura neconcordanţelor rezultate din corelarea declaraţiilor depuse de mai mulţi parteneri de afaceri
• Numărul de angajaţi declarat de contribuabil raportat la numărul de angajaţi raportat la Inspectoratul Teritorial de Muncă
• Totalul activelor imobilizate deţinute de contribuabil şi natura acestora
• Cuantumul tranzacţiilor desfăşurate cu contribuabili inactivi la data efectuării tranzacţiilor
• Licitaţii publice căştigate de un contribuabil raportat la cifra de afaceri raportată
• Subvenţii, despăgubiri etc obţinute de un contribuabil raportat la modul de raportare al acestora
• Sesizări, petiţii etc al căror subiect îl reprezintă contribuabilul