Sorin Pâslaru, ZF: Nu numai mallul şi vacanţele la schi la Ischgl înseamnă civilizaţie, ci şi implicarea în modul în care sunt cheltuiţi banii publici

Ca urmare a reducerilor de taxe şi a creşterii consumului pe baza unor salarii mai mari din sectorul public, antreprenorii români şi multinaţionalele au avut în ultimii trei-patru ani cea mai bună perioadă din istoria economiei de piaţă de după 1990.

Însă dacă actuala tendinţă de slăbire a controlului cheltuirii banului public prin anchete va continua, toată această creştere din economie nu se va resimţi în calitatea bunurilor publice şi progresul nu va fi obţinut. Dimpotrivă, costul aferent apăsării la maximum a pedalei deficitului bugetar pentru cheltuielile de consum poate da înapoi România încă 10 ani, trimiţând-o în braţele FMI.

Toată ofensiva de a disculpa prin diverse denunţări de protocoale tagma politicienilor care de zeci de ani împart bugetele primăriilor, judeţelor şi ministerelor după propriul interes nu aduce nimic bun într-o ţară unde nu există limită în risipa administrării banilor publici şi direcţionarea lor în folosul celor instalaţi la putere prin diverse mijloace.

Astăzi, în România, cei 4 milioane de angajaţi din sectorul privat, care lucrează pentru 100.000 de antreprenori şi pentru cele 40.000 de firme cu capital străin produc 68 de miliarde de euro pe an în 2018 -  cheltuielile bugetului general consolidat  - pe care îi administrează cei 30 de membri ai guvernului, 200.000 de funcţionari publici, 3.000 de primari de localităţi şi 30.000 de consilieri locali şi judeţeni.

Într-o ţară în care orice poziţie de la stat, de administrare a unui buget oricât de mic, este preluată cu intenţie de chiverniseală, să-i plângi acum pe Vanghelie, Mazăre, Vlădescu & Co, care sunt vârfurile acestei tagme, că sunt anchetaţi pe nedrept este ireal.

Clasa antreprenorială din România are nevoie de o clasă profesionistă de administratori ai banilor publici, care să trăiască din salarii aşa cum antreprenorii şi-au bazat creşterea, în decenii, pe managerii din propriile companii.

Şi are nevoie de o curăţenie drastică, prin mijloace cât mai precise, printre administratorii de bani publici, mulţi ani doar o haită de partid şi de stat care aşteaptă alegerile pentru a se aşeza pe bugete precum stolurile de grauri pe viile pline cu struguri, lăsându-le vraişte.

Tot vaietul naţional privind aşa-zisele „abuzuri” este ridicol când vilele primarilor sunt mai mari decât spitalele şi asfaltul merge doar până la poarta lor.

Între 2016 şi 2018, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut de la 53 mld. euro la 68 mld. euro, deci cu 15 mld. euro. Aceasta înseamnă că în trei ani, pentru fiecare grupă de cheltuieli pentru care au fost disponibili 100 de euro, în 2016 li s-au mai adugat încă aproape 30 de euro.

Deci încă 30 de euro la fiecare sută de euro cheltuită pentru salariile bugetarilor, pensii, şcoli, şosele, spitale. Unde sunt cele 15 miliarde de euro în plus de cheltuit în doar trei ani? De ce nu se văd în calitatea serviciilor publice? De ce în 2017 şi în 2018, ani de creştere economică excepţională, piaţa construcţiilor este în scădere în fiecare an cu 5%?

Nu se văd pentru că cei care conduc astăzi România sunt ocupaţi în fiecare lună să mai modifice câte ceva din legile care ar putea să mai facă curat, deşi nici până acum nu au făcut-o cu adevărat.

Degeaba va alerga economia mai repede şi companiile sau angajaţii vor plăti taxe mai mari dacă modul în care sunt cheltuiţi banii publici nu se schimbă fundamental, nu devine mai transparent şi sub reguli de guvernanţă.

Acest uriaş troc nedemn: 15 miliarde pentru bugatari, scăderi de taxe, de impozit pe venit, pe dividende, de TVA, pentru antreprenori, investitori străini şi consumatori, contra imunitate selectivă - nu va funcţiona.

Mai târziu sau mai devreme oamenii îşi vor da seama că nu-i destul ca businessul să meargă dacă ţara se scufundă şi cei toxici să aibă putere în continuare.

Nu numai mallul şi vacanţele la schi la Ischgl înseamnă civilizaţie, ci şi implicarea în modul în care sunt cheltuiţi banii publici şi modul în care sunt scoşi prădătorii din sistem. Aşa va fi, cu orice cost. Aparenta contra-ofensivă de astăzi nu trebuie să sperie pe nimeni.