ZF Top Tranzacţii 2019: Fondurile de investiţii sunt optimiste cu privire la România, dar principala problemă rămâne numărul de companii/active scoase la vânzare şi lichiditatea redusă a pieţei

„În 2018, capacitatea teoretică de în­da­torare în tranzacţiile de achiziţii a fost de 1,5 mld euro. Practic în final 75% din această sumă a venit din surse de equity. Apetitul băncilor din România pentru a finanţa tranzacţii este în uşoară creştere. Am pornit de la zero după criză“, spu­ne Ioana Mihai, partener asociat, consul­tanţă în structurare capital şi finanţări, servicii de asis­ten­ţă în tranzacţii la EY România. Ea a fost pre­zentă la conferinţa ZF Top tranzacţii 2019, or­ganizată în parteneriat cu EY România şi AON.

La rândul lui, Dragoş Popa, head of corporate banking la Citigroup, a explicat că nu orice tranzacţie este finanţabilă. „Ne uităm să fie o echipă de management foarte bună, la un sector care să nu fie prociclic şi să fie o companie care poate genera cash-flow necesar să îşi acopere datoria.“

În ultimii ani, piaţa locală a devenit relevantă ca dimensiune pentru fondurile de investiţii importante şi se remarcă o tendinţă globală spre consolidarea businessurilor de care România poate profita, a adăugat Ioana Mihai.

„Are sens să construieşti jucători regionali şi vedem exemplul A&D Pharma. În plus, avem jucătorii locali, care se pot dezvolta.“

O problemă a pieţei locale pare să fie însă lichiditatea încă redusă, numărul mic de active scoase la vânzare în fiecare an, spre deosebire de alte ţări din regiune.

„Sunt puţini proprietari care vând în Bucureşti, majoritatea celor care au investit în imobiliare păstrează proprietăţile deocamdată. Văd interes pe regiune din partea unor investitori noi“, spune Florin Furdui, country manager la Portland Trust, fond care a investit de-a lungul timpului în diferite proiecte imobiliare din Bucureşti. Potrivit consul­tanţilor, există investitori chinezi şi coreeni care analizează regiunea, inclusiv România, dar s-ar putea să mai dureze până vom vedea efectiv un proiect finanţat de aceştia pe plan local.

În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, Bucureştiul a ajuns din urmă Budapesta la stocul de birouri de clasa A, dar există diferenţe importante în ceea ce priveşte randamentele.

„Yieldurile sunt sub 4-5% în Polonia sau Ungaria, în timp ce în România sunt peste 7%. Dar finanţarea este mai scumpă aici. Vedem aceeaşi calitate a proprietăţilor, acelaşi tip de chiriaşi, deci nu există un motiv pentru această diferenţă“, a  spus David Hay, fondator şi CEO al ADD Value Management.

În afară de imobiliare şi tehnologie, fondurile se uită la oportunităţi de investiţii în sectoare neciclice, la zona de consum cu grad mai mic de ciclicitate, la sănătate şi telecom.

„În România am investit în trei tranzacţii până acum, cu o valoare totală de 60 mil. euro, şi avem la dispoziţie peste 100 mil. euro pentru in­vestiţii“, a declarat Ciprian Ni­co­lae, di­rec­torul general al Credit Value, compa­nie fon­dată în Polonia, cu un portofoliu de active în ad­ministrare de

1,2 mld. euro.

În plus, un sector despre care s-a discutat mult în ultima perioadă este cel al IMM-urilor, zonă cu un potenţial uriaş, dar şi cu multe probleme, inclusiv legate de finanţare.

„Cred că IMM-urile sunt încă prea puţin dezvoltate în România, iar o economie puternică depinde de ele. Sunt oportunităţi pe piaţă. Sunt 1-3 fonduri care se uită pe zona de IMM, iar în Anglia sunt 600 de fonduri“, explică Andrei Gemeneanu, managing partner la Morphosis Capital, fond de investiţii local, axat pe finanţarea firmelor cu un capital de 5-10 mil. euro.

„Trebuie să ai multă grijă, ne uităm la o EBITDA de circa un milion de euro. Ne uităm la FMCG, la sănătate şi B2B. Dar dacă apare ceva pe alt domeniu şi are sens ca business luăm rapid o decizie.“

În opinia lui, în România începe să se creeze un ecosystem de capital sănătos, iar fondurile de investiţii axate pe IMM-uri pot crea pipeline pentru fondurile de investiţii care se uită la companii medii şi apoi la cele mari.

Deşi tonul general al managerilor şi consultanţilor de investiţii este optimist, subliniind potentialul pieţei locale şi oportunităţile existente, aceştia amintesc şi de o serie de probleme, pornind de la lipsa infrastructurii, impredictibilitatea reglementărilor, lipsa forţei de muncă, lichiditatea redusă, dar şi depreciarea monedei naţionale şi creşterea deficitului bugetar.

„Faţă de anii trecuţi, nu mai există stabilitate nicăieri în Europa acum. Dar, spre deosebire de ţările din Vest, în România avem creştere şi de aceea putem profita şi atrage investitori aici“, a concluzionat Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital.

Florin Vasilică, partener, lider al departamentului de asistenţă în tranzacţii, EY România

♦ Sectorul de consum va fi al doilea cel mai atractiv după tehnologie. Avem un consum care creşte. Tranzacţiile cu Agricost sau Nordic Pet Food sunt doar nişte exemple.

♦ Alt sector important este zona de imobiliare, unde continuă interesul văzut în ultimii ani. Apariţia fraţilor Pavăl ca un investitor semnificativ în zona de birouri şi comercială, e lângă Nepi şi Globalworth, face ca acum să existe trei jucători semnificativi cu prezenţă globală.

♦ În 2018 piaţa a fost cea mai activă istoric ca număr de tranzacţii, am ajuns la 162 faţă de 145 în 2017. Problema mare este că multe tranzacţii sunt cu valoare confidenţială şi nu putem face decât estimări, de aceea vedem o scădere semnificativă a totalului la 3,2 miliarde dolari, faţă de 5,2 miliarde dolari în 2017. Nu e cel mai de încredere indicator.

♦ Practic, 2018 a fost în continuare un an al vânzătorilor, am reuşit să obţinem de multe ori valoare de două cifre ca multiplu, au fost tranzacţii care s-au făcut extrem de rapid, ceea ce îmi aminteşte de perioada 2008-2009, plus că vânzătorii reuşesc să obţină condiţii mult mai bune în contractele de vânzare-cumpărare comparativ cu anii precedenţi.

♦ Vreau să subliniez că tehnologia a ajuns principalul sector în domeniul tranzacţiilor, având practic o treime din numărul total de tranzacţii şi evident că tranzacţia fanion o are UiPath.

♦ A început să apară capital privat local, de la fraţii Pavăl, care au început să investească semnificativ în economia românească, au apărut încă patru fonduri noi dedicate exclusiv României, două pe tehnologie, două pe firme mici şi mijlocii.

♦ La nivel regional, România este pe locul 3 ca număr de tranzacţii după Polonia şi Cehia, suntem dominaţi de tranzacţii unde investitorii strategici cumpără.

♦ Antreprenorii din economia clasică sunt mult mai legaţi de companiile lor şi atunci când vând nu se mai uită la ceva foarte activ, preferă să îşi păstreze capitalul sau să investească în ceva care necesită mai puţin timp din punctul lor de vedere. De cealaltă parte, pe zona tehnologiei, antreprenorii construiesc ceva şi nu au o reţinere să vândă după câţiva ani şi apoi să construiască altceva.

Ioana Mihai, partener asociat, consultanţă în structurare capital şi finanţări, servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România

♦ Cele mai importante tranzacţii ale anului: Regina Maria şi încă două care nu sunt încă publice.

♦ În România, investitorii finanţează preluarea companiilor mai ales prin equity, apoi prin surse bancare. Depinde de apetitul de risc, planurile de dezvoltare, câtă lichiditate există.

♦ În 2018, capacitatea teoretică de îndatorare în tranzacţiile de achiziţii a fost de 1,5 mld euro. Practic 75% din această sumă a venit din surse de equity.

♦ Apetitul băncilor din România pentru a finanţa tranzacţii este în uşoară creştere. Am pornit de la zero după criză. În 2017 a fost cam un miliard de euro finanţare bancară pe zona de M&A.

♦ Finanţarea prin credit a scăzut în criză pe alte pieţe, iar acum încep să revină finanţările combinate, private şi credit.

♦ Investitorii se uită la consolidări. România a devenit relevantă ca dimeniune, ca nivel al capitalului. Are sens să construieşti jucători regionali şi vedem exemplul A&D Pharma. Avem jucătorii locali, care se pot dezvolta.

♦ Orice investitor financiar face o analiză. Dacă obligaţiunile României sunt peste 3-4%, de ce ar investi cineva în real estate şi nu în titluri. De aceea randamentele pe imobiliare e bine că sunt mai sus.

♦ Lucrăm la două tranzacţii foarte interesante acum, una de refinanţare, una de vânzare-cumpărare.

♦ Sper că peste 10 ani climatul de business va fi favorabil antreprenoriatului, economia să nu mai fie aşa dependentă de multinaţionale. Sper să văd o Românie mai matură, cu randamente stabile, mai predictibilă.

Dan Fărcăşanu, investment director, Resource Partners

♦ Abordarea noastră este de a merge alături de antreprenor sau echipa de management. Pot spune că românii au spirit antreprenorial, chiar mai mult decât polonezii, doar că acolo piaţa e mult mai mare şi mai competitivă, iar Polonia este mult mai evoluată decât România din multe puncte de vedere. În România avem acest fenomen de a prinde din urmă. Românii au spirit antreprenorial

♦ Continuăm să dezvoltăm World Class. O să fim acum în Oregon Park, vom deschide în Cluj, mai deschidem în Bucureşti. Vrem să ajungem spre 90 de cluburi în circa 4-5 ani. Acum e mai mult focusat pe Bucureşti, dar în viitor va deveni o reţea naţională.

♦ Cred că piaţa continuă să se dezvolte pe M&A. Sunt câteva sectoare, precum tehnologie, consumer, FMCG, unde vom mai vedea tranzacţii. Vedem două trenduri acum, vedem companii vândute de un fond către alt fond, iar asta va continua şi vedem deal-uri de tip succession deal unde antreprenorii vând către fonduri sau strategici pentru că nu mai doresc să conducă sau urmaşii lor vor să intre în alte domenii. Vedem astfel de deal-uri în Polonia şi le căutăm şi aici.

♦ La noi se discută foarte mult că nu există jucători regionali români, dar chestia asta este greu de realizat pentru că în ultimă instanţă am fost o economie mică în trecut. Companiile ar trebui să se consolideze ca să devină jucători naţionali, mai mult sau mai puţin. Dacă ai o poziţie solidă şi te-ai consolidat, merge să te uiţi în afară. Cred că am ajuns în punctul în care companiile româneşti se uită şi afară.

♦ Este un moment bun de vânzare pentru că e mult capital în piaţă. Dacă e cash disponibil, mereu e un moment bun să vinzi.

♦ Pe tehnologie am văzut tranzacţii şi mai vedem şi anul ăsta. România are capital uman foarte bun. Au început să apară fonduri dedicate să investească în IT, la nivel de idee, în care fonduri mai mature nu o pot face.

Şerban Roman, country director, Enterprise Investors

♦ Poate noi nu avem un Tymbark cum au polonezii, dar nici ei nu au un Fan Courier. Avem antreprenori români care au făcut branduri puternice, şi vezi Borsec, Betty Ice, Dedeman.

♦ Ce este interesant este că în două din trei tranzacţii am făcut echipă cu fondatorii pentru a accelera creşterea. Într-una dintre situaţii am făcut o creştere de capital, în cealaltă erau doi fondatori, iar unul voia să stea şi celălalt să vândă. Am cumpărat de la unul şi am făcut echipă cu celălalt.

♦ Trebuie să punem 400 de milioane de euro în următorii patru ani şi îi punem în toată regiunea. Avem proiecte şi în România, şi în regiune. Sunt oportunităţi, e interesant dacă te uiţi puţin la piaţă, în piaţa noastră trebuie să vezi care sunt sectoarele predictibile, iar la noi sectoarele predictibile sunt impredictibile.

♦ Nu aş cumpăra ceva nereglementat sau care depinde de bani publici pentru că singurul punct previzibil este faptul că multe lucruri sunt imprevizibile, dar ce ţine de consum, de IT, de sectoarele bune la export, merită să te uiţi, însă preţul trebuie să reflecte starea companiei, modelul de business. Criza este şi o oportunitate, întotdeauna. Noi şi vindem, şi cumpărăm acum.

Gyorgy Cseresnyes, project director, CEE region M&A and transaction solutions, AON

♦ Noi facem due diligence pe riscuri şi asigurări, facem chiar şi cyber due diligence, facem pe proprietate intelectuală şi patente şi facem şi pe probleme de resurse umane, capital uman, pensii – care este mai puţin interesant în Europa de Est. Noi asigurăm companiile de realizarea randamentelor în urma unei tranzacţii prin structurarea soluţiilor de asigurare şi prin instrumente financiare prin care transferăm riscurile la pieţele de asigurări.

♦ Avem asigurate peste 290 de tranzacţii numai în Europa, dintre care avem 10 în Europa Centrală şi de Est. Avem 42 de colegi într-o echipă foarte mare şi avem specialişti începând de la transition liability şi până la echipele de tax care se ocupă doar de acele asigurări.

♦ Sunt optimist cu privire la viitorul pieţei de tranzacţii. Creşterea numărului de tranzacţii este bună şi pentru noi. Din punct de vedere macroeconomic eu zic că infrastructura ţării necesită dezvoltare, pentru că lipsa de autostrăzi nu atrage investiţii mai mari, asta văd comparativ cu Ungaria.

Dragoş Popa, head of corporate banking, Citibank România

♦ Când finanţăm, ne uităm să fie o echipă de management bună, să fie o industrie sau un sector care să nu fie prociclic şi ne uităm la o companie care poate genera cash-flow-ul necesar pentru a-şi achita datoria.

♦ Din punct de vedere al sectoarelor noi ne uităm la telecom, retail, că tot spuneam că am fost una dintre băncile care au pus la bază banii pentru Profi, ne putem uita şi la sănătate, dar nu ne uităm la agricultură.

♦ Noi nu finanţăm aici real estate-ul. Pentru noi real estate face parte din industriile speciale, pentru că istoric real estate-ul are o ciclicitate, iar expunerea este pe termen lung şi există riscul să te poţi „prăji” destul de urât dacă pariul tău nu a fost bine calculat şi suferă în ciclicitate. În principiu nu spun că Citi nu finanţează, dar o face mai selectiv.

Victor Gânsac, CEO, Safetech

♦ Suntem în plină expansiune. Anul trecut a venit GDPR-ul, care a dus la creşterea pieţei de securitate cibernetică. Am avut cifră de afaceri de 10 mil. lei în 2018. Noi vindem servicii de consultanţă în zona securităţii cibernetice, evaluării de riscuri, testării de securitate, ajutăm clienţii să implementăm, să acoperim riscurile de securitate.

♦ Potenţialul de creştere al pieţei de securitate cibernetică este foarte mare, atât în piaţa locală, datorită reglementării din zona de securitate cibernetică cred că putem vorbi de dublu sau triplu în următorii ani, plus expansiunea în alte ţări.

♦ Sunt optimist referitor la viitor. Cred că vom creşte ca economie şi ca ţară. Noi ne dorim ca peste 10 ani să ajungem şi noi o companie multinaţională

Florin Furdui, country manager, Portland Trust

♦ Preţurile pe care le obţine un investitor în România sunt mai mari aici decât ce ar obţine în Polonia, Ungaria. Randamentele sunt 7-7,5% pe office, 8% pe industrial, 6% pe comercial. Sub 5% yieldurile în Cehia, Budapesta.

♦ Percepţia noastră este că anul trecut au fost lucruri importante pe office (peste 60% din tranzacţii pe real estate), am ajuns la un stoc de clasa A la nivel de Budapesta şi a apărut capitalul românesc, prin tranzacţia Dedeman, un semnal bun pentru piaţă.

♦ Expoziţiei este un nou pol de dezvoltare. În 2001 am livrat Opera Center, apoi ne-am mutat în zona Casei Presei, apoi în Floreasca-Barbu Văcărescu în 2009, când nu prea era nimic acolo. Ne uităm la ingredientele care ar face acea investiţie atractivă şi peste 10-20 ani, să aibă chirii corecte. În afară de Bucureşti nu putem investi pentru că nu găsim lichiditatea de care avem nevoie.

♦ Se pot face afaceri antreprenoriale în România fără să fii corupt. Încercăm să convingem tinerii că pot veni înapoi şi să investească aici. Pe zona de tranzacţii există oportunităţi pe zona de tehnologie, dar şi sănătate.

Valentin Moldoveanu, fondator, Nordic Pet Food

♦ Vânzarea Nordic Pet Food a depăşit cu 50% estimarea noastră iniţială legată de valoarea tranzacţiei. Cred că am obţinut cel mai bun preţ posibil pentru 2018. Au existat mai mulţi potenţiali cumpărători, oameni hotărâţi să cumpere. Asta ne-a ajutat. Şi faptul că am avut ajutorul EY, care ne-a consiliat. A fost mult de muncă şi timp scurt. În câteva luni am  finalizat tot.

♦ Firma noastră importantă din grup este pe food. Nu ştiu încă ce voi face cu banii din vânzarea Nordic Pet Food. Băiatul meu a preluat conducerea firmei de food. 

♦ Mă miră că nimeni nu vorbeşte de posibila criză ce poate să vină. Sunt economişti ai unor bănci care spun că următorii 2-3 ani vor fi mai dificili.

♦ Cred că cei care doresc să vândă trebuie să profite de acest moment. 2018 a fost un an foarte bun şi se merge din inerţie pe acel val.

♦ Regretul meu este că nu sunt politici orientate spre tineri, nu sunt susţinuţi să rămână aici. Totul începe de la educaţie. Politicienii sunt mai atenţi la cei care vin la vot, la cei peste o anumită vârstă. Ar trebui să gândească pe termen mediu şi lung.

Andrei Gemeneanu, partener, Morphosis Capital

♦ Avem la dipoziţie 50 mil. euro  pentru finanţarea unor proiecte şi practic putem investi în 5-6 companii, pe zona de IMM.

♦ Activăm pe zona de small cap, 5-10 mil. euro. Trebuie să ai multă grijă, ne uităm la o EBITDA de circa 1 mil. euro. Ne uităm la FMCG, la sănătate şi B2B. Dar dacă apare ceva şi are sens ca business, luăm rapid o decizie. Suntem precauţi cu nivelul de îndatorare pe care îl acceptăm.

♦ Ca structură, ne place să facem un parteneriat cu antreprenorul, să investim împreună, să dezvoltăm compania împreună, spre un exit de success, în 3-4 ani.

♦ Începe să se creeze un ecosistem de capital sănătos în România. Eu trebuie să generez pipeline pentru fondurile de investiţii care se uită la companii medii.

♦ Cred că IMM-urile sunt încă prea puţin dezvoltate în România, iar o economie puternică depinde de ele.

Ciprian Nicolae, director general, Credit Value

♦ Suntem un asset manager din Polonia. Avem o istorie de şase ani, am investit în 500 de tranzacţii de private debt, în principal în Polonia. Avem 20% în afara Poloniei. Avem în administrate active de 1,2 miliarde euro şi vom ridica un fond instituţional de 300 mil. euro.

♦ În România am investit în trei tranzacţii, de 60 milioane euro. Avem la dispoziţie peste 100 mil. euro şi în fiecare an am avea peste 100 de oportunităţi. Am investit în două tranzacţii pe zona imobiliară şi una pe consumer goods.

♦ La fel ca şi în Polonia, ignorăm în România partea politică şi ne axăm pe business. Ne uităm la sectoare contraciclice, la consum cu grad mai mic de ciclicitate, la health, telecom. Sectorul agricol presupune nişte cunoştinţe specializate, în schimb.

♦ La probleme aş menţiona gradul de acoperire a salariilor din aparatul de stat, care e aproape 100% din veniturile din taxe şi impozite. Ar trebui să fie la 60%, nu 90%. Sunt ajustări ce trebuie făcute la deficitul bugetar. Moneda s-a depreciat.

David Hay, fondator şi CEO ADD Value Management

♦ Finanţarea este mai scumpă în România, iar lichiditatea pieţei este mult mai mică faţă de Varşovia sau Praga, nu sunt încă destule active la vânzare.

♦ Am condus AFI Europe, apoi am lansat această platformă şi primul contract este cu Morgan Stanley. Vreau să fiu partenerul local al unor fonduri de investiţii, bazându-mă pe cunoştinţele mele despre piaţa locală. Sunt multe active de vânzare. Există portofoliul NEPI, Floreasca Park, sunt proiecte cu o valoare totală de 600-700 mil euro de vânzare. Chiar dacă ele nu sunt încă oficial la vânzare.

♦ Sunt câţiva investitori care vor să intre pe piaţa din România. Sunt discuţii cu investitori chinezi şi coreeni, dar nu pot spune că mâine vor fi aici. Dar sunt discuţii, se uită la regiune, inclusiv la România. Pentru că există această diferenţă între yield şi finanţare.

♦ România este într-o situaţie mult mai bună acum faţă de trecut şi cred că va arăta şi mai bine în 5-10 ani. Dacă ne uităm la IT, este un sector care îşi multiplică valoarea de la an la an.