Alegerile locale din Turcia au fost transformate de recesiune şi de scumpiri într-un referendum privind preşedinţia lui Erdogan. Într-un gest rar, opoziţia face front comun. Preşedintele scoate la atac cele mai grele arme. „Vom câştiga acest război cu terorismul alimentat şi cu bancherii manipulatori“

Pe 31 martie turcii vor merge la vot în alegeri locale pe care o criză economică le-a transformat într-un referendum despre conducerea preşedintelui cu puteri sporite Recep Tayyip Erdogan. Pentru prima dată în ultimul sfert de secol, recesiunea eco­no­mică, prăbuşirea lirei şi scumpirea alimentelor ame­ninţă dominaţia partidului de guvernământ AKP în cele mai populate şi râvnite oraşe, Ankara şi Istanbul.

În acest război cu „terorismul alimentar“ şi cu bancherii „manipulatori“, Erdogan a făcut din cozile la aprozarele de stat o linie a frontului, oferind fructe şi legume ieftine, şi îi ţine captivi pe investitorii străini, făcându-le imposibil să vândă lire şi astfel să contribuie la deprecierea monedei. În iunie, Erdogan a fost reales din prima tură, cu peste 50% din voturi, preşedinte cu vaste puteri executive. A urmat un conflict diplomatic cu Washingtonul şi un schimb de focuri cu pieţele financiare, iar lira s-a prăbuşit. Moneda şi-a pierdut 40% din valoare în faţa dolarului într-un an.  Inflaţia, adică creşterea preţurilor, a trecut de 25%. Sute de companii şi-au cerut falimentul. Şomajul este ridicat. Alimentele s-au scumpit, iar Erdogan a pornit anul acesta o campanie contra „terorismului alimentar“ „ corturi-aprozar unde statul vinde alimente la jumătate din preţul pieţei.

În fiecare dimineaţă, femei şi bărbaţi se aşază la cozi în faţa corturilor albe cu mult înainte să vină camioanele cu marfă. Unul este montat chiar în Piaţa Taksim din centrul Istanbulului, scrie The Atlantic. Oamenii pot cumpăra de acolo roşii, ardei şi alte legume în cantităţi limitate. Erdogan a acuzat lanţurile de supermarketuri de speculă „trădătoare“. Acestea au răspuns vânzând unele produse în pierdere sau chiar retrăgând de la vânzare unele articole prea scumpe pentru a nu stârni furia publicului. Sunt zeci de aprozare cu preţuri scăzute artificial în Istanbul. Însă acest oraş are 15 milioane de locuitori. A îndestula în timpul unei crize această populaţie cât a unei ţări este greu pentru orice partid. 

Kemal Kilicdaroglu, liderul principalului partid de opoziţie CHP (Partidul Popular Republican), se arată convins că formaţiunea sa va zdrobi formaţiunea lui Erdogan în alegerile de la sfârşitul lunii în Ankara şi Istanbul. Este încrezător că situaţia deosebită în care se află economia va permite acest lucru.

„Vom câştiga Ankara, Istanbul, provincia din nord-vest Bursa, provinciile de sud Adana şi Mersin. Ştim că CHP va câştiga aceste minicipalităţi“, a spus Kilicdaroglu într-un interviu pentru televiziunea Haberturk. Politicianul a explicat că aceste alegeri sunt diferite de celelalte deoarece publicul simte pe pielea lui problemele financiare ale Turciei.

„Atmosfera este diferită. Cetăţenii văd cum problemele financiare le intră în bucătărie. Familiile primesc o lovitură severă când standardele de viaţă scad. Dacă te duci la aprozar şi plăteşti cel puţin 200 de lire pentru câteva produse pe care înainte dădeai 100 de lire înseamnă că este o problemă.“

Din cealaltă tabără, Erdogan le-a cerut turcilor o prezenţă masivă la vot.

„Vă cer vouă, fraţii şi surorile mele din toată ţara, să mergeţi la vot pe 31 martie“, a spus preşedintele la un miting electoral din provincia estică Agri. „Fiecare vot nedepus înseamnă de fapt predarea în faţa altor opţiuni. Ca să nu regretăm după alegeri, trebuie să mergem la vot şi să alegem în funcţie de preferinţele noastre. Agri va da o lovitură otomană prin vot tiranilor care sprijină terorismul.“

Agri este o provincie săracă, cu o economie dominată de agricultură şi păstorit. În această provincie cu populaţie kurdă, în alegerile din 2014 partidul lui Erdogan a pierdut la limită în faţa partidului kurd Pace şi Democraţie, care a câştigat şi în 2018 (alegeri parlamentare şi prezidenţiale).

De asemenea, în spiritul naţionalist cu care-şi împachetează guvernarea, Erdogan a lansat ideea schimbării statutului Muzeului Hagia Sophia, un monument istoric de seamă al Istanbulului şi site UNESCO World Heritage, în moschee, aşa cum era înainte de 1935, pentru a putea fi redată religiei şi totodată pentru a putea fi vizitată fără taxă, potrivit Hurriyet Daily News.

Alegerile de la sfârşitul acestei luni sunt deosebite nu doar din motive economice, ci şi politice. Arareori partidele de opoziţie din Turcia îşi coordonează strategiile. Însă de această dată, al doilea cel mai mare grup de opoziţie din parlament, Partidul Democrat Popular (HDP), care promovează drepturile minorităţilor, a decis să nu participe la curse electorale importante din afara redutelor sale din sud-est, unde este concentrată minoritatea kurdă, scrie Bloomberg.

În schimb, partidul sprijină candidaţii CHP. Astfel, cursa electorală contra AKP din capitala Ankara şi Istanbul se anunţă deosebit de intensă. HDP urmăreşte să recâştige circa 100 de oraşe din sud-est în care primarii aleşi au fost concediaţi de guvern şi unde sute de politicieni kurzi au fost condamnaţi la închisoare pentru presupuse legături cu formaţiunea scoasă în afara legii Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). PKK, considerat de guvern o organizaţie teroristă, luptă pentru crearea unei regiuni autonome kurde în interiorul Turciei încă din 1984. Kurzii repezintă o cincime din populaţia Turciei. HDP este sub asediu după ce în 2015 a câştigat suficiente voturi pentru a intra în parlament.

Pe frontul financiar, guvernul turc a făcut practic imposibil pentru investitorii străini să vândă lire turceşti, împiedicând astfel deprecierea monedei. Însă această schemă a dus la creşterea costurilor asigurării obligaţiunilor suverane turce contra defaultului în condiţiile în care traderii încearcă să stea cât mai departe de activele Turciei. Guvernul obligă băncile să nu furnizeze lichiditate, au explicat pentru Bloomberg mai multe surse din piaţă. Lira are deja a doua cea mai slabă evoluţie dintre monedele importante în 2019. Investitorii încearcă să scape de activele turce de săptămâna trecută, când JPMorgan Chase şi alte bănci i-au îndemnat să vândă lira. Moneda s-a prăbuşit cu 5% într-o singură zi, vineri, pe nepregătite. Autorităţile turce au acuzat banca newyorkeză de sfaturi „înşelătoare“ şi „manipulatoare“. Erdogan a avertizat duminică că bancherii găsiţi vinovaţi de atacuri speculatorii contra lirei vor fi pedepsiţi. Ameninţările n-au făcut decât să exacerbeze ordinele de vânzare, însă investitorii nu pot executa tranzacţiile pentru că nu găsesc contrapartidă. Bancilor turce li s-a impus o limită de 25% din capital în ceea ce priveşte creditele date contrapartidelor din străinătate.