Cu cât trebuie să crească România pentru a recupera decalajele faţă de UE? PIB-ul României a avansat cu 58% din 2007 încoace, iar al Germaniei cu 35%, dar „armonizarea“ rămâne un vis

Autor: Iulian Anghel 28.03.2019

♦ De la data aderării până în 2017 (ultimele date) România a recuperat 20 de puncte în PIB-ul/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare, care armonizează diferenţele de preţuri) până la 63% din media UE ♦ Dar Germania a avansat de la 116% din media UE, în 2007, la 124% în 2017 ♦ Având în vedere diferenţele de salarii şi baza de la care se pleacă, de fapt diferenţele se menţin, dacă nu cresc ♦ Ceva mai bine stă recuperarea faţă de ţările din zonă.

Politica de creştere a economiei prin consum a adus României creşteri însemnate în ultimii ani – un neaşteptat 7% în 2017 şi o creştere de 4,1% anul trecut care, deşi a fost sub estimarea gu­ver­nului (5,5% iniţial şi 4,5% la finalul anului trecut), este o creştere bună. În 2019, guvernul mizează pe un avans al economiei de 5,5% şi, dacă această creştere ar continua, atunci guvernul ar merita un premiu, după cum crede Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. Damian prognozează pentru acest an o creştere de 6% care ar urma să vină din majorarea salariilor şi a pensiilor.

Însă, în ultimii 12 ani (de la data aderării României la UE până în 2018), avansul real al PIB (ca medie anuală) a fost în România sub cel din Polonia, de pildă, care a avut creşteri mai mici, dar constante.

Pe medie, Polonia a avut o creştere anuală de 3,8%, iar România de 3,1%. În plus, anul trecut, Polonia a crescut cu 5,1%, Ungaria cu 4,9%, iar România cu 4,1% - încetinire ca urmare a epuizării efectelor reducerilor de taxe.

A stârnit destule comentarii declaraţia lui Adam Glapinski, guvernator al Poloniei, făcută anul trecut, potrivit căreia Polonia preferă să aibă o economie în creştere cu

3 procente, sănătoasă, pe un interval mai mare de timp, decât să se dezvolte ca România, a cărei economie a crescut cu 7% în 2017, dar unde creşterea poate slăbi puternic, la un moment dat, odată cu epuizarea efectelor stimulentelor fiscale care au făcut-o posibilă. Este prea devreme pentru o evaluare a prognozei oficiale de creştere pentru acest an, dar, uitându-se în jur, nu neapărat la ceea ce se întâmplă în România, ci, mai degrabă, la ce se întâmplă în lume, economiştii încep să scadă prognozele. Vom avea o creştere de 3-3,5% în 2019, spune Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA România, în vreme ce analiştii de la UniCredit Bank şi-au coborât prog­noza de creştere de la 3,3% în decembrie 2018 la 3%.

Şi, totuşi evoluţia bună a economiei se vede în statistici. Chiar dacă s-a plecat de la baze diferite. PIB-ul nominal al României a crescut în 2018 cu 58,3% faţă de 2007.

Polonia a crescut aproape la fel, un plus de 58,2% a PIB nominal faţă de 2007. PIB-ul Cehiei a crescut cu 50% în perioada menţionată, în vreme ce al Ungariei a avansat cu 29%, media UE fiind de 22%. PIB-ul Germaniei a avanst cu 34%, dar este greu de imaginat comparaţii, câtă vreme baza de plecare a fost de 2.500 de miliarde de euro în Germania şi 127 de miliarde de euro în cazul României.

Pe zona care ne intersează însă, aceea a parităţii de cumpărare, a reducerii decalejelor, progresele sunt un pic mai bune. România a plecat în 2007 de la 39% din media UE în privinţa parităţii puterii de cumpărare (PPS, un indice care reflectă realitatea armonizând preţurile) şi a ajuns în 2017 la 63%. Desigur că nici ceilalţi nu au stat e loc. Dar, dacă România a recuperat 22 de puncte, Ungaria a avansat cu 7 puncte, Cehia cu 10, ia Bulgaria cu 12. Faptul că în 2017 nu am avut inflaţie a determinat un salt de cinci puncte în acel an. Cum a fost, din acest punct de vedere anul 2018 urmează să vedem în aprilie, cel mai probabil. Dar, cel puţin la acest indicator, creşterea economică s-a simţit, deşi recuperarea decalajelor faţă de vestul Europei va rămâne un vis pentru încă foarte mulţi ani de aici înainte pentru că nimeni nu stă pe loc.