Cealaltă faţă a pieţei imobiliare: Clădirile istorice din România prind forma hotelurilor, reabilitarea clădirilor vechi reprezentând o opţiune tot mai ingenioasă în ochii investitorilor

Autori: Izabela Cutieru , Mediafax 02.04.2019

Palatele şi conacele din zona Munteniei sunt cele mai scumpe imobile de pe piaţa clădirilor istorice, cu valori ce ating 5 milioane de euro, respectiv 4 milioane de euro, în timp ce în Transilvania, cât şi în Banat, valorile maxime ale palatelor sunt cuprinse între 1 milion şi 4 milioane de euro. 

Pe măsură ce turismul se diversifică, oraşele devin din ce în ce mai aglomerate, operatorii hotelieri şi dezvoltatorii încearcă să găsească soluţii pentru locaţii securizate, care oferă nu doar confort, ci şi greutate istorică, care poate fi folosită ca un foarte puternic instrument de marketing. Din cauza deficitului de terenuri disponibile pentru vânzare în locaţiile centrale şi a preţurilor lor foarte mari, reabilitarea clădirilor vechi reprezintă o opţiune tot mai ingenioasă, spun oficialii casei de licitaţii Artmark, care au prezentat Raportul de Piaţă 2018, o analiză a situaţiei actuale a patrimoniului construit şi potenţialul investiţional al acestuia.

Preţurile maxime de pe acest segment al pieţei imobiliare, la nivel naţional, sunt cele atribuite palatelor şi conacelor din zona Munteniei, sumele atingând 5.000.000 euro, respectiv 4.000.000 euro. Atât în Transilvania, cât şi în Banat, valorile maxime ale palatelor sunt estimate la 4.000.000 euro, pornind de la suma de aproximativ 1.000.000 euro, în timp ce preţurile conacelor pornesc şi de la jumătate de milion.

Dintre toate funcţiile imobiliare, conceptul de hotel este cel mai frecvent implementat în ceea ce priveşte clădirile istorice. Athenee Palace Hilton, Hotel Continental, Hotel Novotel (construit pe fostul domeniu al Teatrului Naţional), Hotel Capşa, Grand Hotel du Boulevard, Hotel Cişmigiu sunt doar câteva nume care demonstrează fezabilitatea conceptului de hotel implementat în cadrul unei clădiri istorice.

În ceea ce priveşte clădirile de birouri, una dintre primele dezvoltări de astfel de imobile, de pe piaţa românească, este reprezentată de proiectul Caro Offices. Fosta Fabrică de Glucoză a fost transformată într-un complex de birouri şi un hotel.

Magheru One reprezintă un alt exemplu de astfel de proiect: clădirea, iniţial ridicată în perioada interbelică de către Constantin Angelescu, fost secretar de stat şi preşedinte al Ateneului Român timp de 24 de ani, a fost achiziţionată ulterior, în 2006, de compania austriacă S+B. Cu ajutorul unei investiţii de 20 de milioane de euro, clădirea a fost transformată în sediu de birouri.

De asemenea, Soravia, o altă companie austriacă, a dezvoltat un complex de birouri, Metropolis Center, în Cartea Românească, prima tipografie din Bucureşti, construită în 1919. Cu o rată de ocupare de aproape 100%, acesta a fost vândut, în 2016, firmei de origine cehă PPF Real Estate.

Până recent, nici o clădire istorică de dimensiuni mai mari nu a fost transformată, în scopuri rezidenţiale. În zilele noastre, trei proiecte rezidenţiale majore sunt supuse lucrărilor de conversie. Hagag, dezvoltatorul israelian, a cumpărat proprietatea de pe Calea Victoriei, nr. 139, pentru a o transforma în unităţi rezidenţiale de lux. De asemenea, One United va transforma fosta fabrică Ford de pe Calea Floreasca într-o clădire rezidenţială de lux, One Mircea Eliade. Hanner Imobiliare a preluat fosta fabrică de bere, iniţial cunoscută sub denumirea de Fabrica Luther, şi mai târziu ca Întreprinderea de Bere Bucureşti, Fabrica Griviţa şi o va transforma într-o clădire atât rezidenţială, cât şi de birouri.

Clădirea cunoscută ca Hotel Cişmigiu găzduieşte acum spaţiul de birouri al Institutului Cervantes, în urma implicării dezvoltatorului spaniol Hercesa. De asemenea, clădirea Halfon, de pe Lipscani, a fost cumpărată de primărie în 2018, pentru a găzdui Teatrul Dramaturgilor.

Şcoala Ioanid, situată în incinta palatului Chrissoveloni - Cantacuzino, este un alt exemplu reprezentativ al unei schimbări a funcţiei iniţiale a unei clădiri.

Una dintre cele mai importante conversii a unei clădiri istorice către o funcţie de retail este reprezentată de Cărtureşti Carusel. Localizată pe Lipscani, proiectul librăriei de 1.000 mp a fost dezvoltat pornind de la bazele unei clădiri din secolul al XIX-lea, aparţinând familiei de bancheri Chrissoveloni.

Divizia Artmark Historical Estate, parte din grupul Artmark, a prezentat marţi raportul întocmit pentru anul 2018, pornind de la analiza monumentelor istorice care pot fi readuse în circuitul pieţei imobiliare, limitându-se strict la cele incluse în clasele A sau B şi, dintre acestea, exclusiv clădirile listate ca fiind monumente arhitecturale.