Recesiunea din Turcia sufocă sectorul construcţiilor: Singurele care mai ţin economia departe de o criză financiară sunt băncile, care nu vor rezista prea mult dacă lira continuă să se prăbuşească. Iar analiştii prevăd „tot mai multe episoade nasoale“ pentru moneda turcă
Cu economia în recesiune, cu sectorul construcţiilor în picaj, cu lira zgâlţâindu-se serios la orice şoc politic şi cu datoriile acumulându-se în sectorul privat, Turcia este protejată de o criză financiară doar de sectorul bancar. Însă rezistenţa acestuia nu este ceva garantat şi depinde de cât de mult se prăbuşeşte lira turcească.
În timp ce ultimul avion comercial îşi lua zborul de pe vechiul aeroport al Istanbulului, Ataturk, convoaie uriaşe de maşini grele făceau un transfer masiv de echipamente spre noul aeroport, pe care preşedintele Erdogan îl vrea cel mai mare din lume. Efortul fără precedent de logistică a fost un succes şi a făcut în weekend titlurile ştirilor din întreaga lume, o consolare prea mică pentru conducătorul Turciei, care a pierdut în cele mai recente alegeri locale cele mai populate oraşe, inclusiv Istanbulul.
Este o înfrângere cu care Erdogan nu este obişnuit şi nici n-o recunoaşte. Megaproiectele sale de construcţii ar da impresia că AKP, partidul său, ar trebui să rămân la putere încă vreo câteva zeci de ani. Noul aeroport al Istanbulului a costat circa opt miliarde de dolari. Un ONG spune că pe şantier au murit cel puţin 38 de persoane din cauze ce ţin de condiţiile de muncă precare. În 2016, Erdogan a deschis un alt proiect imens, un tunel rutier care legă pe sub mare partea asiatică a Istanbulului de cea europeană.
Preşedintele a promis înainte de alegeri încă un tunel, feroviar şi rutier, tot pentru a face legătură între cele două părţi ale oraşului. Proiectul ar fi primul de acest fel din lume. Istanbulul este un simbol al puterii lui Erdogan. În pofida megaproiectelor, sectorul construcţiilor din Turcia are probleme.
Datele GlobalData arată un colaps pronunţat al activităţii în trimestrul trei al anului trecut, de 5,3% în ritm anualizat. În primul trimestru din 2018, activitatea a crescut cu 8%. Scăderea a accelerat în trimestrul patru la 8,7%, cu toate că guvernul a încercat să susţină sectorul cu reduceri de taxe şi campanii de credite ieftine, se arată într-un articol al revistei World Cement.
„Avântul din construcţii, alimentat de dobânzile mici şi creditul ieftin, a ajuns la final şi acum sunt mai multe locuinţe decât este nevoie“, spune Yasmine Ghozzi, economist la GlobalData. Ministerul de finanţe, condus de Berat Albayrak, ginerele lui Erdogan, are un plan de salvare, care ar permite companiilor de construcţii şi imobiliare să descarce stocurile nevândute în portofoliul unui fond sprijinit de stat. Veniturile obţinute apoi de acesta ar fi direcţionate spre plata băncilor afectate de creşterea creditelor neperformante. Creditele acordate sectorului de construcţii sunt doar una din sursele de incertitudine pentru băncile turce. Companii din diverse domenii se chinuie sub povara datoriilor, în special a celor în monedă străină, care au ajuns la un nivel record, scrie Bloomberg. Prăbuşirea lirei este cea care împinge în sus costurile creditării în dolari sau euro. Iar analiştii apreciază că moneda turcă îşi va continua deprecierea anul acesta.
Băncile sunt lăsate să ducă singure povara în condiţiile în care creşte cererea din partea unora dintre cele mai mari companii industriale din ţară pentru restructurarea datoriilor lor. Aceasta pe lângă acumularea creditelor neperformante. În plus, sub presiunea tot mai mare a recesiunii şi a unei inflaţii de aproape 20%, creditorii îşi reduc activitatea de finanţare. Rezultatul este că datoriile sectorului de business din Turcia au ajuns la echivalentul a 40% din PIB, nivel mai mare decât al oricărui stat din Europa de Est.
„Întrebarea principală pentru băncile turce este cât de toxice vor deveni creditele neperformante în faţa deteriorării creşterii şi a incertitudinilor politice“, apreciază Tomasz Noetzel, analist bancar la Bloomberg Intelligence. „Încă un episod de slăbiciune şi volatilitate mare a lirei ar creşte riscurile.“ Valoarea de piaţă a băncilor s-a înjumătăţit în ultimii trei ani.
În 2017, cel mai bun an al băncilor turce din punctul de vedere al rezultatelor financiare, profitul a crecut cu aproape 31%. Anul trecut, avansul profitului a încetinit la 10%. Un indicator al siguranţei creditelor, raportul credite neperformante/ credite totale s-a situat la 4,11% în februarie, faţă de 3,87% în decembrie 2018 şi de 2,95% în decembrie 2017, potrivit datelor băncii centrale. Cu cât raportul este mai mic, cu atât este mai bine pentru bănci.
Protecţiile pe care băncile le au faţă de orice tip de şoc par „periculos de subţiri“, notează Noetzel. Anul acesta, creditele neperformante s-au extins cu 13%, la echivalentul a 19,3 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că o recesiune mai acută decât s-a anticipat sau o nouă prăbuşire a lirei ar putea eroda rezervele de 27 de miliarde de dolari pe care le au băncile, a explicat analistul.
Principalele companii turce au cerut restructurarări de cel puţin 28 de miliarde de dolari, faţă de 18 miliarde de dolari anul trecut. Mai mult de jumătate din datoriile companiilor sunt către bănci locale, pondere dublă faţă de 2008. Doar industria energetică are datorii de peste 51 de miliarde de dolari. Toate megaproiectele de infrastructură ale Turciei, inclusiv noul aeroport al Istanbulului, sunt finanţate prin credite în monedă străină accesate în principal prin intermediul băncilor turce. Capacitatea de rambursare este limitată deoarece veniturile sunt în cea mai mare parte în lire turceşti. Fitch Ratings a avertizat recent că „împrumuturile neperformante s-ar putea înrăutăţi semnificativ în contextul perspectivelor economice mai slabe, al dobânzilor mai mari şi presiunilor care apasă pe cei cu credite în valutăî.
Lira s-a depreciat ieri în faţa dolarului după ce Erdogan a spus că în alegerile din Istanbul diferenţa de voturi este prea mică pentru ca opoziţia să poate fi declarată câştigătoare. Comentariile au trezit temeri că guvernul va forţa noi alegeri. Cei mai buni analişti de prognoză spun că lira va finaliza anul şi mai jos decât acum. Marcin Lipka, de la casa de brokeraj Cinkciarz.pl, care a livrat cele mai bune prognoze pentru primul trimestru în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, crede că lira se va duce în jos cu 20% faţă de dolar până la finalul anului. Şi analiştii de la Oxford Economics cred că vor urma „tot mai multe episoade nasoaleî pentru moneda turcă.