Cum a stat România în 2018: a cincea cea mai mică Datorie/PIB din UE, dar al doilea cel mai mare deficit. Datoria nominală a crescut cu 29 miliarde lei
♦ România a înregistrat în 2018 un deficit bugetar de 3% din PIB (ESA), în vreme ce datoria publică s-a situat la 35% din PIB ♦ Sunt date care ar trebui să aduce ceva linişte din perspectiva stabilităţii macroeconomice ♦ Doar că aceasta este partea plină a paharului ♦ Pentru că din 2014, când a început relaxarea fiscală, şi până la finalul anului trecut, datoria publică nominală a crescut cu 68 mld. lei (15 mld. euro) ♦ Dobânzile la credite au crescut de la 10 mld. lei în anii din urmă, la 13 mld. lei în 2018.
România a avut anul trecut al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE de 3% din PIB calculat pe baza sistemului european de conturi (ESA) şi o datorie de 35% din PIB, potrivit datelor Eurostat, oficiul european de statistică. Dacă eliminăm Cipru, o ţară cu o economie de zece ori mai mică decât a României (PIB 20,7 mld. euro în 2018), România are cel mai mare deficit fiscal din UE în 2018 – 3% din PIB pe sistemul ESA care contabilizează nu doar cheltuielile efective, ci şi angajamentele de plată.
„Să nu ne înşelăm. Bună parte din măririle de salarii şi de pensii pe care le lăudăm sunt pe datorie“, comentează economistul Aurelian Dochia.
Eurostat a publicat în ultimele zile datele privind deficitele şi datoriile ţărilor din Uniune care subliniază că România merge împotriva curentului. În vreme ce toate celelalte ţări îşi reduc deficitele publice, România şi le majorează. În ciuda faptului că economia a crescut robust, plus 3,9% în 2016, plus 7% în 2017 şi plus 4% în 2018, în aceşti ani deficitele au continuat să crească, de la 0,7% din PIB în 2015, la 2,7% din PIB în 2016 şi 2017 şi 3% din PIB în 2018. De asemenea, chiar dacă datoria a scăzut ca pondere în PIB de la 38% în 2014 şi 2015 la 35% în 2018 (graţie creşterii economice), datoria nominală a avansat în această perioadă cu 68 de miliarde de lei (15 miliarde de euro). Or, înapoi trebuie înapoiaţi banii, nu procente din PIB. Astfel că dobânzile la credite plătite anual au crescut de la 10 miliarde de lei în 2015, 2016 şi 2017 la 13 miliarde de lei anul trecut.
„Bună parte din măririle de salarii şi de pensii sunt din împrumuturi. Iar riscul este că, oricând, piaţa se poate întoarce. Nu mereu poţi avea o piaţă binevoitoare care să te finanţeze la un cost acceptabil“, comentează economistul Aurelian Dochia.
De altfel, o înăsprire a condiţiilor de creditare se şi observă. În 2014 România se împrumuta pe piaţa internă la o dobândă de 3,7%, la titluri pe zece ani, iar astăzi se împrumută cu o dobândă de 4,7% pe acceaşi perioadă.
În 2018 jumătate din ţările UE au fost pe excedent şi doar şase ţări au avut un deficit mai mare de 2% din PIB. România şi Cipru sunt singurele ţări cu un deficit de 3% din PIB sau peste. România a avut un deficit de 3% din PIB, iar Cipru unul de 4,8% din PIB. Însă Ciprul este o economie minusculă.
„Celelalte ţări şi-au învăţat lecţia crizei şi au început să-şi pună deficitele şi datoria sub control. România nu a învăţat această lecţie şi de aceea este este extrem de vulnerabilă în faţa oricărei furtuni. Tot ce poate să spere este să nu vină o criză, oricât de mică“, comentează Aurelian Dochia.
În privinţa datoriei publice, ea este mică, dacă este socotită ca pondere în PIB. Nominal însă ea creşte substanţial, de vreme ce ţara face deficite la limita acceptată de Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB. Anul trecut datoria nominală a crescut cu 29 mld. lei, de la 301mld. lei în 2017 la 330 mld. lei.
Sunt însă ţări în UE cu o datorie şi mai mică, raportată la PIB. Cehia, de pildă, o economie mai mare cu câteva miliarde de euro decât a României (207 mld. euro Cehia şi 203 mld. euro România, în 2018) a avut anul trecut o datorie ca pondere în PIB de 32,7% înregistrând un excedent de 0,9% din PIB. De altminteri, majoritatea ţărilor din centrul şi estul Europei au profitat de această deja lungă perioadă de creştere. Bulgaria a avut un excedent de 2% din PIB, Cehia unul de 0,9% din PIB. Polonia a avut un deficit de 0,4% din PIB, Slovacia de 0,7% din PIB, iar Ungaria de 2,2% din PIB.
