Cristian Hostiuc, ZF: Noua întrebare/problemă pentru milioane de români cu credite la bancă: vor merge înainte cu ROBOR-ul sau vor trece la IRCC, noua dobândă de referinţă la împrumuturi? Cum e mai bine şi care dobândă va fi mai mică?

Autor: Cristian Hostiuc 30.04.2019

Săptâmâna trecută m-am trezit cu o întrebare: Iau un credit ipotecar şi cei de la bancă mă întreabă dacă merg cu ROBOR sau aştept să apară noua dobândă. Ce-i cu această nouă dobândă, că nu înţeleg nimic? Şi cum e mai bine, care dobândă este mai mică?

Joi, 2 mai, BNR va începe să publice zilnic şi trimestrial noul indice de referinţă de dobândă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – calculat pe baza tranzacţiilor realizate de bănci între ele pe piaţa interbancară, conform OUG 19/2019.

Joi, 2 mai, momentul adevărului: BNR va anunţa indicele de referinţă de dobândă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, care va înlocui Roborul. Atunci se va vedea care este diferenţa dintre cotaţiile de dobândă afişate de bănci şi tranzacţiile efective

Acest IRCC va înlocui ROBOR-ul, celebrul indice de referinţă pentru credite, pentru noile împrumuturi acordate persoanelor fizice.

La un credit de retail, dobânda se calculează pornind de la un indice de referinţă, ROBOR până acum, la care se adaugă marja băncii.

Acest sistem este valabil pentru creditele cu dobândă variabilă. Dobânda pe care o plăteşte cineva depinde astfel de variaţia ROBOR, pentru că marja băncii este fixă pe toată durata creditului. La creditele care din start au dobândă fixă, ştii încă de la început cât ai de plată.

Această schimbare de la ROBOR la IRCC a pornit de la faptul că indicele ROBOR la 3, 9 sau 12 luni nu reflecta ce se întâmplă pe piaţa interbancară, adică erau doar nişte cotaţii afişate de 10 bănci şi nu se făceau tranzacţii efective.

Peste 90% din tranzacţiile între bănci, interbancare, se fac pe scadenţele de 1 zi, 2 zile sau maxim 1 săptămână.

Băncile şi BNR au fost acuzate în Parlament că au majorat artificial ROBOR din toamna lui 2017 încoace, de când a urcat de la 0,6% pe an la poeste 3% pe an, creşterea nefiind corelată cu tranzacţiile efective pe scadenţele de 3,9 sau 12 luni, ci cu percepţia băncilor legată de creşterea inflaţiei.

Dacă s-ar fi luat în considerare tranzacţiile efective din piaţă, şi nu doar cotaţiile afişate de bănci, ROBOR ar fi fost mult mai mic, spunea şi acuza senatorul Daniel Zanfir de la ALDE.

Prin afirmaţiile lui, el a reuşit să convingă guvernul, adică pe Darius Vâlcov, eminenţa cenuşie a programului economic al PSD şi pe ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici să schimbe ROBOR-ul cu acest nou indice de referinţă, care va reflecta tranzacţiile realizate în piaţă. BNR va calcula IRCC zilnic, ca o medie a dobânzilor, ponderată cu tranzacţiile efectuate, iar trimestrial ca medie aritmetică a acestor dobânzi calculate zilnic.

Dupîă ce inflaţia a început să crească din toamna lui 2017, băncile au majorat imediat ROBOR-ul, urmărind creşterea preţurilor.

Pe piaţa interbancară însă, tranzacţiile care depinde de cererea şi oferta de bani, cu toate motivele din spate, dobânzile tranzacţionate de bănci între ele au fost mai mici.

Tranzacţiile şi dobânzile efective depind de poziţia de lichiditate a fiecărei bănci, dacă are de dat sau de luat bani, de cantitatea de bani lăsată în piaţă de BNR, de dobânzile oferite de Ministerul Finanţelor la titlurile de stat, de necesarul de lichiditate al băncilor pentru plata taxelor şi impozitelor la stat ordonate de companii, de intrările sau ieşirile de valută, de speculaţiile realizate pe piaţa valutară etc.

BNR calcula şi publica o dobândă de tranzacţie, dar care nu era ponderată cu cantitatea de bani, conform raportului BNR pe luna februarie (care a apărut în aprilie), în ianuarie media zilnică a fost de 2,39%, iar media zilnică a ROBOR la o săptămână a fost de 2,7%. În februarie media zilnică a fost de 3,35%, iar media zilnică a ROBOR la o săptămână a fost de 3,61%. În martie, media zilnică a fost de 2,46%, iar media zilnică a ROBOR a fost de 2,72%. Aşa cum arată datele, probabil că IRCC va fi mai mic de ROBOR, cel puţin pentru tranzacţiile trecute.

Primul indice IRCC. care va fi anunţat de BNR pe 2 mai. va fi cel legat de tranzacţiile efectiv realizate în Trimestrul IV din 2018, acest IRCC fiind valabil pentru scadenţa trimestrială.

Conform discuţiilor de la guvern şi din Parlament, noul indice de referinţă pentru creditele acordate persoanelor fizice va intra în vigoare de la 1 mai şi el va înlocui ROBOR.

Ca o precizare, ROBOR-ul, care este un indice calculat pe baza cotaţiilor afişate de 10 bănci va rămâne în continuare, pentru că este indicatorul etalon al pieţei interbancare din România.

IRCC este un indicator pentru creditele pentru retail.

Conform discuţiilor, pentru creditele acordate înainte de 1 mai care au la bază ROBOR-ul, persoanele fizice care au deja un credit vor avea posibilitatea să aleagă să rămână cu ROBOR-ul sau să treacă la IRCC.

Comisia de buget propune ca noul indice ROBOR să fie aplicat şi creditelor în derulare

Vom auzi din ce în ce mai des întrebări despre care dobândă va fi mai mică – ROBOR-ul sau IRCC.

Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în viitor: într-un an, într-o lună sau într-o zi, IRCC-ul poate fi mai mic decât ROBOR-ul sau mai mare, în funcţie de condiţiile din piaţă.

Dacă BNR va reuşi să aducă inflaţia în culoarul dorit de maxim 3,5% de la 4% cât este acum, s-ar putea ca ROBOR-ul să scadă. În acelaşi timp, dacă BNR vrea să controleze lichiditatea din piaţă pentru a controla inflaţia, s-ar putea ca IRCC-ul să fie mai mare.

Dacă Ministerul Finanţelor va avea nevoie de bani şi va aspira toată lichiditatea din piaţă, s-ar putea ca IRCC-ul să crească.

Dacă băncile vor fi pline de lichiditate pentru că nu au dat credite suficiente, pentru că au prea mulţi bani din economisire, pentru că Ministerul Finanţelor nu mai vinde aşa mult titluri de stat, s-ar putea ca IRCC-ul să scadă cu mult sub nivelul ROBOR.

Această luptă între ROBOR şi IRCC - care dobândă va fi mai mică - va ţine capul de afiş în următoarele luni.  

Şi oricum, băncile şi BNR vor fi acuzate că au ţinut până acum ROBOR-ul artificial sus, asta dacă IRCC-ul va avea o valoare mult mai mică decât ROBOR-ul.

Ce mi se pare interesant este că, dacă va exista o diferenţă mare între cei doi indicatori în favoarea IRCC, s-ar putea ca discuţia de la această dobândă de referinţă să treacă şi la piaţa valutară, unde cursul valutar leu-euro nu este calculat pe baza tranzacţiilor efective realizate între bănci, ci pe baza cotaţiilor afişate pe ecranele de tranzacţionare.

Conform datelor pentru februarie 2019, creditele acordate populaţiei au fost de 133 de miliarde de lei, din care: credite în lei de 96 miliarde de lei, credite în euro de 33 de miliarde de lei şi credite în alte valute de 3 miliarde de lei.

Pe structură, din 133 de miliarde de lei, creditele pentru locuinţe sunt de 74 miliarde de lei, din care: credite în lei de 49 miliarde de lei, credite în euro de 22 de miliarde de lei şi credite în alte valute de 1,8 miliarde de lei.

Creditele pentru consum sunt de 59 miliarde de lei, din care: credite în lei de 46 miliarde de lei, credite în euro de 10 miliarde de lei şi în alte valute de 1,6 miliarde de lei.

La nivelul dobânzilor, în februarie 2019 rata medie a dobânzii la creditele pentru populaţie a fost de 7,9%, din care: la împrumuturile sub 1 an rata media a dobânzii a fost de 11,57%, la împrumuturi între 1 şi 5 ani rata medie a dobânzii a fost de 10,82%, iar la creditele peste 5 ani, rata medie a dobânzii a fost de 5,88%.

Ca statistică, în 2016 rata media a dobânzii la creditele peste 5 ani a fost de 4,05%, pentru a creşte în 2018 la 5,95%.

Pentru creditele noi, rata medie a dobânzii a fost de 8,6%, din care: la împrumuturile sub 1 an rata medie a dobânzii este de 11,48%, la creditele între 1 şi 5 ani împrumuturile au o dobândă de 10,15%, iar la creditele peste 5 ani rata medie a dobânzii este de 5,89%.

ROBOR-ul de pe 24 aprilie la 3 luni, cel mai urmărit nivel de referinţă, a fost de 3,39%.