De ce îmi este frică de IRCC, fratele ”vitreg” al Roborului, care îi ia locul în calculul dobânzii variabile

Marţi, 30 aprilie, este ultima zi în care indicele Robor, care a bântuit nopţile românilor cu rate la bănci, se mai ia în calcul la acordarea creditelor noi cu dobândă variabilă.

Mulţi români s-au grăbit să deschidă şampania să sărbătorească reducerea dobânzilor, crezând promisiunile Guvernului de ”scădere la jumătate” a ratelor. Totuşi, după cum s-a dovedit deja, entuziasmul a fost de scurtă durată: creditele vechi momentan nu intră sub incidenţa noului calcul, acesta fiind valabil doar pentru creditele acordate de pe 2 mai înainte.

S-ar putea totuşi ca cea mai mare surpriză să o aibă cei care vor lua credite cu noul IRCC, ”fratele” vitreg al Roborului.

Motivul iniţial de la care a plecat cruciada împotriva Roborului era legat de acuzaţiile la adresa băncilor că manipulează dobânzile, şi că acestea nu reflectă dobânzile practicate în realitate la creditele interbancare.

Roborul a crescut ”misterios” în ochii multor români de la 0,6% la peste 3,3% în ultimii 2 ani, aducând sute de lei în plus la ratele lunare.

Totuşi, în ciuda creşterii accelerate, există o ”ordine” în haos. Roborul este ”plafonat” de dobânda Lombard, nu are cum să crească peste nivelul acesteia pentru prea multă vreme, pentru că ar însemna că băncile îşi fac singure o gaură în ”portofel”. Dobânda Lombard se calculează ca dobânda de politică monetară plus 1%, adică 2,5%+1%, şi reprezintă dobânda la care băncile se pot împrumuta de la BNR. Şi dacă te poţi împrumuta mai ieftin de la Banca Naţională, de ce să contractezi un credit mai scump din piaţă?

Puţin surprinzător, indiferent cat de repede a crescut Roborul, indicele a rămas sub 3,5%, cu mici variaţii care au fost corectate în câteva zile.

Potrivit BNR, noul indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va fi publicat de pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară (indicele zilnic).

BNR ne arată astfel că există două formule diferite în calculul aceluiaşi indice. Există o medie ponderată, care calculează dobânda zilnică, şi o medie aritmetică, care calculează dobânda trimestrială, cea care se va lua în considerare la credite.

În calculul mediei ponderate este relevant volumul tranzacţiei, pentru că dacă în aceeaşi zi va fi o tranzacţie de 500 mil. lei la dobândă de 1%, aceasta va surclasa orice credit la dobândă mare.

Totuşi, formula ponderată de calcul este aplicată doar la nivel de zi. Ce se întâmplă atunci dacă într-o lună există doar micro-tranzacţii la dobânzi ridicate?

Să presupunem că băncile incluse în calculul noului indice au exces de lichiditate şi nu au nevoie de împrumuturi din piaţă, dar fac micro-tranzacţii la dobândă 5%, pentru a putea oferi o cotaţie zilnică pentru noul indice.

Desigur, indicele nu va lua automat valoarea uriaşă a dobânzii de pe ziua respectivă, fiind calculat ca medie aritmetică a cotaţiilor de pe ultimul trimestru. Totuşi, ce se întâmplă dacă şi mâine va fi la fel? Şi poimâine? Lanţul poate continua până când este necesar capital în piaţă. Şi atunci, dacă dobânda efectivă practicată la credite este de 1%, ea tot nu va reprezenta decât un singur termen dintr-o medie aritmetică de ~60 de termeni (numărul sesiunilor bancare dintr-un trimestru).

Ce va plafona acest indice? Şi ce certitudine au românii care îşi fac credite noi începând de pe 2 mai că nu se vor trezi cu o volatilitate explozivă la dobânzi? Deşi în realitate este dificil să se ajungă în situaţia de mai sus, acestea sunt întrebări reale la care ministrul Finanţelor ar trebui să răspundă.