Nu capitalul veros distruge România, ci lipsa de educaţie a maselor

Autor: Iulian Anghel 03.05.2019

Mama majorărilor salariale, Olguţa Vasilescu, spune că din cauza salariilor mici patru milioane de români au plecat din ţară. Parţial adevărat. Prin urmare, dna Vasilescu s-a pus, în acord cu şefii ei, pe majorări de salarii şi pensii, pe când era ministru al muncii. Cu ce bani? Nu mai este treaba Domniţei sale. Obligaţia ei este să “avertizeze” că liberalii, odată ajunşi la putere, vor tăia salariile şi vor da afară 500.000 de oameni. Că distinsul coleg al Domniţei, dl Teodorovici, chiar el, a anunţat că trebuie făcute restructurări semnificative în aparatul de stat unde salariile înghit o treime din veniturile bugetului consolidat, nu are importanţă pentru ea.

Dar hai să vedem şi o altă perspectivă în afara cei oficiale, îmbrăţişată de PSD, anume că patronii, mai ales cei străini, jupoaie pielea de pe oameni, determinând exodul masiv al poporului român.

Sunt de acord că mulţi angajatori nu împart din marja de profit, uneori cu două cifre, şi salariaţilor şi, unde se întâmplă asta, este trist pentru că aceştia nu au înţeles că, pentru pacea socială, profitul trebuie împărţit cu salariaţii, desigur nu în sistem socialist. Dar este asta singura explicaţie pentru care 2,1 milioane de contracte de muncă din cele sase milioane existente în România sunt pe salariu minim şi, iată, că de asta ne pleacă oamenii din ţară?

Să luăm chiar cazul Dnei Vasilescu. Domniţa-sa a terminat Facultatea de Litere a Universitaţii din Craiova. În clasamentul universităţilor din România (2018) publicat de Asociaţia cercetătorilor AD Astra (pe baza a 9 rankinguri internaţionale) Universitatea Craiova are doar două puncte (locul 14-18 în topul universităţilor româneşti, alături de alte patru universităţi). Pentru comparaţie, UBB Cluj (locul I) are 14 puncte, iar Universitatea Bucureşti şi Politehnica Bucureşti (locul al doilea), 11 puncte. Diferenţa este uriaşă!

Rezultatul? L-am văzut în urmă cu vreun an când doamna ministru a mers să ţină un discurs la ONU: engleză ciuciu, franceza - “la plas du tramvai” (“piaţa muncii”). Nu-i o dramă, drama este că Dna Vasilescu este demnitar cu ştaif al statului român, aflat în cercul intim al puterii. Dna ministru a intrat în politică pentru că, în halul de pregătite academică în care a ieşit din facultate, într-o ţară care ţine la prestigiul ei, nici tramvaiul nu ar fi fost lăsată să-l conducă, dară-mi-te să reformeze piaţa muncii. În Germania piaţa muncii a fost reformată (2005) în vremea cancelarului de stânga Gerhard Schroeder, sub bagheta lui Peter Hartz, şeful de personal al uzinelor Volksvagen. Da, un cancelar de stânga l-a lăsat pe un tip dintr-o corporaţie să-i reformeze piaţa muncii. De ce? Aşa se întâmplă când se întâlnesc doi oameni inteligenţi şi şcoliţi, chitiţi să facă ceva bun. Pentru că Schroeder a înţels că nu un birocrat, ci unul care cunoaşte îndeaproape problema poate avea şi soluţii pentru ea.Reforma Hartz IV a combinat setul de ajutoare sociale cu încurajarea angajărilor, chiar pe termen scurt (contracte cu durată determinată). Veţi vedea în presa germană critici la adresa sistemului, dar succesul Germaniei de azi de acolo a plecat.

Succesul României?: “Bampirii sug sângele poporului”! Şi jap cu taxa peste botul capitalistului veros!

Săptămâna trecută, Eurostat, oficiul de statistică al UE, a publicat studiul anual despre nivelul de pregătire al tinerilor din Uniune şi despre rata abandonului şcolar al acestora. România este pe locul al treilea în clasamentul abandonului şcolar înainte de vreme. În 2018, 16,4% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani apăreau în tabloul statistic al celor care nu au terminat forma de studii la care s-au înscris. Cum, în aceste segment de vârstă, erau anul trecut 1,64 de milioane de persoane, rezultă că 269.000 de tineri din categoria mai sus amintită, părăsiseră anul trecut şcoala, înainte de vreme. Unde sunt ei azi? I-am cunoscut pe unii dinte ei sau la fel ca ei când, în cartierul nostru, s-au anvelopat blocurile. Cărau moluzul sau umpleau găleţile cu mortar pentru meşteri. Salariul? Minim pe economie. Salariul “meşterului”? Aproape dublu.

Cel de-al doilea segment al studiului citat plasează România pe ultimul loc. Doar 24% dintre tinerii cu vârste de 30 – 35 de ani aveau anul trecut studii superioare, faţă de o medie de 40% în UE. De ce acest segment de vârstă? Pentru că este vremea care-i determină unui tânăr, viitorul. Dacă nu ai terminat o facultate la 35 de ani, nu o mai termnini niciodată, dacă nu te cheamă Eugen Nicolicea.

Ce înseamnă aceste două seturi de date, puse cap la cap?

Haide să spunem că un angajator caută un arhitect sau un inginer constructor. Vine Dna fostă ministru Vasilescu şi zice: N-am! Dar am 269.000 de salahori “pur votî plas du tramvai!”. OK! Pot 269.000 de salahori să facă munca unui singur inginer constructor?

Nu cumva şi aceasta este o explicaţie pentru care România este o ţară low-cost? Restaurantele si bistrourile din Bruxelles sau Roma sunt pline de români, de chinezi şi filipinezi  – şi nu dintre cei care stau la mese, ci dintre cei care îi servesc pe clienţi. Nu este nimic rău în asta, dimpotrivă, este lăudabil că oamenii îşi iau soarta în propriile lor mâini şi nu stau cu mâna întinsă la PSD. Dar de ce am ajuns aici?

Mihaela Nabăr, director naţional, World Vision România, o fundaţie plătită de exploatatorii occidentali ca să mai ajute pe ici pe colo explică: în mare parte drama vine din istoria noastră. Jumătate din poplulaţie trăieşte la ţară. Părinţii sunt neşcoliţi, prin urmare nu văd beneficiul şcolii şi nu văd deosebirea între un inginer constructor şi un salahor. Apoi sunt săraci, costul unui liceu la oraş pentru puradel este peste puterea financiară a familiei. Astfel că tineri cu mintea strălucită ajung salahori, în loc de arhitecţi.

Şi, atunci: unde este statul? Cui îi revine obligaţia de a ridica România? Unei fundaţii? Unde sunt politicile publice pentru susţinerea şi conservarea cele mai puternice resurse ale unei ţări – oamenii ei? Oamenii ei bine şcoliţi. Oamenii ei educaţi!

Cine are de suferit?

Cercul vicios arată aşa: nu ai şcoală, te angajezi ca necalificat, nu ai încotro. Sau pleci din ţară pentru că alţii te exploatează mai cu folos acolo. Ca necalificat, primeşti salariul minim pe economie – niciunde nu este altfel (2,1 milioane de salarii minime în RO, o treime din totalul contractelor de muncă, ce dramă!). Cu salariul minim mănânci salam de la low-cost-ul Profi, la masa de duminică - poate să urle Dragnea cât o vrea pentru că n-ai bani pentru roşii “româneşti” de 25 de lei kilul cu cât se vând ele azi în Piaţa Obor.

Dacă nu consumi, pentru că nu ai bani, nu doar tu ai de suferit, ci şi vecinul tău care face tigăi. Pentru că, dacă nu-i cumperi tigaia, el nu are de ce să o facă, prin urmare nu câştigă. Aşa că nu-şi mai cumpără aragaz, iar cel care face aragazul nu-şi mai poate cumpăra Dusterul pe care-l visează. (Majorarea salariilor fără calcul a stimulat importurile la cote imense, dar asta este o altă discuţie).

O economie cu oameni slab pregătiţi atrage după ea un capital puţin dispus să rişte. Acesta este cercul vicios. Nu suntem ostracizaţi, nu suntem persecutaţi, suntem acolo unde sunte: doar 24% dintre tinerii cu vârste de 30-35 de ani au studii superioare (ultimul loc în UE), faţă de o medie europeană de 40% (să nu uităm că noi sticăm aceast medie). Şi, încă: ce fel de studii au aceşti tineri, dacă din cele 2,1 milioane de contracte de muncă cu salariul minim 350.000 sunt (18%) semnate de oameni cu “studii superioare”. Nu are România nevoie de arhitecţi, de ingineri, de constructori, de agronomi? Ba are nevoie ca de aer, iar angajatorii dau mii de euro pentru asta, poate nu ca în occident, dar dau. De unde să-i iei?

Aceasta este încă o faţă a imposturii. Unde şi-ar fi găsit Elena Udrea, pupila lui Traian Băsescu, sau Carmen Dan (actualul ministru de interne), cu facultăţile lor “ecologice” un job în mediul concurenţial? La salariul minim pe economie, fără doar şi poate. Dar, politica, ah, politica!

Redau mai jos un tablou al studiilor universitare ale membrilor actualului cabinet (nu vă uitaţi pe diplomele false din cv-urile de zeci de pagini în care ei trec şi observaţiile că au făcut o poză în faţă la Sorbona). Toate poziţiile de vârf sunt ocupate de indivizi şi individe care au terminat faculăţi în RO din ultima grupă valorică (junk). Este un clasament întocmit în 2011 de fostul ministru al educaţiei Daniel Funeriu care folosea instrumentele cu care sunt clasificate universităţile în Occident. Fireşte că un astfel de clasament nu a fost pe plac nespălaţilor din politică cu şcoli la fără frecvenţă, doctorate furate de pe internet, o vomă continuă a siviurilor, prin urmare. Nu a fost acceptat de universităţile pline de trepăduşi ajunşi acolo prin proptele politice.

Astfel că, acum, fabricile de diplome sunt pe acelaşi loc cu universităţile de top – Universitatea Bucureşti este pe acelaşi plan cu Biottera, Politehnica Bucureşti sau UBB Cluj cu Ecologica, Titu Maiorescu cu ASE. Hoţii de diplome şi de doctorate, foşti prim-miniştri între ei, ca Victor Ponta sau sau Tudose, se pregătesc să revină în forţă, întregind grozăvia imposturii academice de la vârful guvernului.

Lipsa educaţiei, impostura academică, lipsa competenţei, astea distrug România, nu bampirul capitalist.

Dar cu cine să faci o reformă a educaţiei, singura care poate scoate România din rahat? Cu dna Andronescu? Nasol!

Ce studii univeristare au minştrii cabinetului Dăncilă

 

NOTA: Nivelul de clasificare este din 2011, din vremea ministeriatului lui Daniel Funeriu. Universitatea Bucureşti, Universitatea Cluj, Universitate Iaşi, cer revenirea la acest model folosit în economiile în Europa de vest, dar este greu, pentru că finanţarea se acordă în func]ie de puncte, iar univeristăţile de partid nu vor asta.

*Nu este intre primele 1.000 de universitati din lume, iar conditia de admitere este doar diploma de bacalaureat