(P) Reţeta unui angajator de top: cum reuşeşte o companie din România să motiveze 15.000 de angajaţi pe o piaţă competitivă?

Are peste 15.000 de salariaţi, iar 40% dintre aceştia au o vechime de cel puţin cinci ani în companie. Este liderul pieţei de retail, cu venituri de 11 miliarde de lei şi o reţea de 122 de hipermarketuri. În 2019 a obţinut pentru al patrulea an consecutiv certificarea „Angajator de Top” în România şi, pentru prima dată, titlul de „Angajator de Top” în Europa. Cum reuşeşte Kaufland să îşi motiveze angajaţii într-o industrie măcinată de o competiţie acerbă pentru retenţia oamenilor?

”Kaufland România a demonstrat că este un angajator remarcabil în mai multe domenii. A demonstrat că se preocupă în mod constant de oferirea oportunităţilor de învăţare şi de dezvoltare a angajaţilor, a atras şi a menţinut în companie talentele şi a devenit un jucător competitiv pe piaţă. De asemenea, am văzut realizările în ceea ce priveşte structura pachetului de beneficii. În ultimii patru ani, am văzut clar o evoluţie foarte bună şi, mai presus de toate, un interes sporit pentru a face vieţile angajaţilor mai uşoare şi mai fericite”, a explicat Victoria Alcober, Global Account Manager în cadrul Top Employers Institute, o organizaţie independentă din Olanda care realizează în fiecare an un proces complex de auditare prin care sunt verificate şi validate practicile de resurse umane folosite de companii de top din întreaga lume. Analiza Top Employers Institute ia în calcul pachetele salariale şi de beneficii, condiţiile de muncă, programele de formare profesională şi oportunităţile de dezvoltare, precum şi cultura organizaţională din companie.

În prezent, venitul salarial minim din cadrul Kaufland România porneşte de la valoarea de 3.300 lei brut, incluzând tichetele de masă şi sporurile salariale, după ce compania a luat decizia să majoreze acest venit de la 1 martie 2019.

“Unul dintre lucrurile pe care majoritatea angajaţilor susţin că le apreciază este spiritul de echipă, aspect care implică şi încurajarea colegilor să rămână pe termen lung în Kaufland. Spre exemplu, 40% dintre angajaţi au o vechime de 5 ani în companie, 35% dintre ei fiind în Kaufland de peste 5 ani. În companie avem şi angajaţi care lucrează de dinainte să se deschisă efectiv primul magazin în România, în anul 2005”, a spus Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director în cadrul Kaufland România.

Tot de la 1 martie 2019 a intrat în vigoare şi noul contract colectiv de muncă, ce include o creştere de până la 20% pentru ajutoarele în bani prin care compania le este alături angajaţilor săi în diverse evenimente din vieţile personale. Complementar sprijinului financiar, pentru copiii nou-născuţi ai angajaţilor Kaufland, compania va oferi pachete cu produse de igienă necesare unui bebeluş, din gama Bevola, marca proprie Kaufland.

Totodată, compania a adoptat şi un program de recomandări, care îi recompensează cu suma de 1.000 lei brut, în anumite condiţii, pe angajaţii care recomandă în companie candidaţi potriviţi pentru posturile disponibile.

”Printre beneficiile suplimentare pe care le au angajaţii Kaufland se numără o suită de programe şi de avantaje menite să îi susţină în menţinerea unei stări bune de sănătate fizică şi emoţională, precum: asigurarea voluntară de sănătate, cursuri de meditaţie şi yoga sau concediul sabatic. În plus, compania oferă sesiuni de terapie antifumat şi cursuri de nutriţie.

Kaufland România organizează şi o campanie naţională de consult oftalmologic gratuit, accesibil tututor angajaţilor companiei”, a mai spus Estera Anghelescu.

Vârsta medie a angajaţilor Kaufland (situaţia în ianuarie 2019) este de 37 de ani, iar cel mai tânăr angajat din companie avea 18 ani şi 2 luni la începutul anului, în timp ce angajatul cel mai în vârstă are 73 de ani.

Pentru a combate problema deficitului de personal şi pentru a reţine oamenii în companie, Kaufland a adoptat un mix de acţiuni periodice pentru a menţine nivelul de satisfacţie al angajaţilor.

„Acest mix variază de la programe dezvoltate pentru a susţine creşterea profesională (traininguri online sau la locul de muncă) sau personală ori de „wellness” (cum e cazul sesiunilor de terapie antifumat, al cursurilor de nutriţie sau consultaţiile oftalmologice gratuite)”, a adăugat Estera Anghelescu.