Cât va fi creşterea economică în T1/2019? Între 4,1% şi 4,4%

♦ PIB-ul ar putea creşte în trimestrul întâi cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, afirmă economiştii ♦ Statistica va publica astăzi datele despre evoluţia producţiei industriale – doar 1% în plus în primele două luni din an, an la an ♦ Economia creşte cu 4%, dar industria cu doar 1%? Cum? Economia noastră a luat „gripa germană”, crede Horia Braun, economistul-şef al BCR.

Estimările privind evoluţia PIB în primul trimestru din an sunt foarte bune: 4,4% BCR, 4,1% ING Bank, 4% Raiffeisen Bank. Faţă de trimestrul precedent estimările de creştere sunt de la 0,2% - la 0,7%.

Asta nu este o veste foarte bună?

Horia Braun, economist-şef al BCR: „Nu este bine pentru că ceea ce creşte este consumul, care este nesustenabil şi umflă preţurile şi deficitul comercial, în vreme ce industria locală a luat niscat «gripă germană»”

Consumul cu amănuntul a crescut în prima parte a anului cu 8% ca urmare a creşterii, în principal, a salariilor în administraţia publică - plusul pe întreaga economie a fost de 14%.

Dar industria care face un sfert din PIB a crescut cu doar 1% şi asta pentru că pieţele de export se restrâng. „Gripa germană”, cum o numeşte Horia Braun: economia Germaniei încetineşte, econo­mia României încetineşte, aceasta este „gripa germană”.

Dacă ne uităm pe date, lucrurile arată înfloritor. Veniturile statului au crescut la trei luni cu 14%, an /an.

O creştere de 4% a PIB în trimestrul întâi nu este o creştere rea, spune econo­mis­tul-şef al Raiffesen Bank, Ionuţ Du­mi­tru. Dar creşterea vine din consum: „Pro­ducţia industrială a încetinit puternic – desi­gur şi pe seama scăderii producţiei in­dus­triale din Germania. Se vede în expor­turi şi aceasta este vestea rea. Vestea bună este că avem în continuare un consum ridicat. Vestea rea este că mâncăm din importuri. Când o veste bună, când o veste rea“. PIB-ul creşte, din păcate nu creşte din ceea ce pro­duce economia aici, decât în parte, spune economistul-şef al ING Bank, Cipri­an Dascălu: „PIB-ul creşte pe baza consu­mu­lui. Industria se duce în jos pentru că nu se fac investiţii. Investiţiile publice nu sunt la nivelul care să susţină creşterea robustă, in­ves­tiţiile private, nici ele nu sunt pentru că temerea este mare. Desigur şi cererea ex­ternă a fost foarte slabă, în ultima vreme.”

Datele care vor fi publicate mâine de Institutul Naţional de Statistică vor indica, prin urmare, din analizele economiştilor, o creştere a PIB de peste 4%. De ce n-ar fi de aplaudat asta?

„Trebuie demarate investiţiile. Pentru că o creştere doar prin consum are putere limitată. Undeva banii se vor termina”, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

„Ceea ce creşte este consumul care umflă preţurile şi deficitul comercial, în vreme ce industria locală s-a îmbolnăvit de gripa germană”, subliniază Horia Braun, economistul-şef al BCR.

Economia este estimată că a crescut cu 4% în TI, dar şi inflaţia cu peste 4%. „Toţi banii care nu-şi au acoperire în lucruri produse de oameni se văd în inflaţie”, arată Ciprian Dascălu, de la ING Bank

Inflaţia din aprilie: 4,1%

În aprilie 2019 rata inflaţiei a fost de 4,1% faţă de aprilie 2018, după ce în martie fusese 4,03%

♦ Preţurile de sezon – cartofi, roşii, fasole verde - sunt capul de afiş al pieţelor din România. Preţurile în pieţe au ajuns de la 1 -1,5 lei kilogramul de cartofi, acum un an, la 4-5 lei astăzi. Cum nu cântăresc mult în coşul de consum legumele nu modifică dramatic nivelul inflaţiei. Şi, totuşi: toate preţurile cresc, iar datele publicate luni de INS arată o accentuare a inflaţiei în aprilie până la 4,1%, de la 4% în luna precedentă.

♦ „Orice ban în plus dat oamenilor, faţă de ceea ce producem, se vede în inflaţie“, comentează economistul Ionuţ Dumitru. Faţă de aprilie 2018 preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 5%, ale mărfurilor nealimentare cu 3,7%, iar preţurile servicilor cu 3,8%.

♦ Au crescut spectaculos, preţuri la legume şi conserve de legume, cu 21%, la cartofi cu 32%. Preţul la carburanţi a crescut cu cu 5,5%, la energie termică preţurile au crescut cu 3,3%, iar la telefoane plătim în medie mai mult cu 4,8%.

♦ Banca Naţională care şi-a fixat o ţintă de inflaţie în 2019 de 2,5% (plus minus un punct de procent) nu mai are marjă de manevră de niciun fel, din cauza situaţiei din politică. Alegerile la BNR sunt aproape, nimeni nu mai riscă nimic. Cele două rânduri de alegeri din acest an îi fac pe oamenii politici să pluseze – cresc salarii în continuare, cresc pensii, dar totul se varsă în inflaţie.