Producţia industrială este chiar mai jos decât anticipau prognozele: un plus de doar 0,6% în T1/2019

Autor: Iulian Anghel 15.05.2019

♦ Creşterea producţiei industriale în primul trimestru este la un nivel neanticipat de mic ♦ „Avem «coeficientul beta» (indicele unei volatilităţi a unor instrumente financiare, raportate la piaţa ca întreg – n.red.)“ – explică economistul Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România ♦ La fel de plastic, economistul-şef al BCR Horia Braun spune: „gripa germană“ ♦ Toate acestea arată cât de dependentă este economia României de economia UE. Şi aici nu vorbim de campanii electorale.

În primul trimestru din an producţia industrială a fost mai mare cu doar 0,6% serie brută (1,2% ajustat) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este o creştere sub estimările deja pesimi­s­te ale economiştilor, care indică dependenţa masivă, dar nu neapărat rea, a economiei României de cea a Uniunii Europene.

„Economia României este o economie mică. Este ombilical legată de economia Uniunii Europene pentru că avem aici un flux de investiţii dependent, în aceeaşi măsură, de importuri şi exporturi. Dacă economia UE încetineşte, dacă economia Germanie încetineşte, unda de şoc ajunge în România în câteva luni“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Româmnia.

România este un fel de „acţiune beta“, spune el: scade Germania cu un punct, România scade cu două. Creşte Germania cu un punct, România creşte cu două.

Potrivit Institutului de Statistică german, în martie 2019, producţia în industrie, excluzând energia şi construcţiile, a crescut cu doar 0,4% După ajustarea sezonieră, exporturile germane au crescut cu 1,5%, iar importurile cu doar 0,4% (martie la februarie). Or, Germania este principala piaţă de export a României –  peste 20% din exporturile României acolo merg.

„România a luat ceva gripă germană“, după cum comenta luni Horia Braun, economistul-şef al BCR. Adică: scade Germania, scade România.

Toate datele arată că UE va reveni pe o creştere, dacă nu robstă, cel puţin acceptabilă, spune economistul Adrian Codîrlaşu.

Avansul mediocru al industriei care în România face totuşi aproape un sfert din PIB ridică alte probleme. Deficitul comercial este foarte mare. Adrian Codîrlaşu explică: „Dacă nu exporţi, ce faci? O fi cumpărând lumea tigăi, dar nu poţi cumpăra o tigaie pe zi. Piaţa internă nu poate absorbi produsele de aici şi ai, prin urmare, nevoie de desfacere externă. Nu ai desfacere externă, nu ai creştere economică şi nu ai locuri de muncă“.

Dar salariile au crescut, oamenii cumpără, dar producţia internă nu satisface cererea în exces.

Deficitul comercial a crescut cu 37% în primele trei luni din an, an/an, până la 3,6 miliarde de euro. Salariile au crescut în aprilie cu 14%, an/an, dar sunt erodate de inflaţie - 4,1% luna trecută.

Economia creşte – cel mai probabil INS va indica astăzi o creştere trimestrială de de 4% sau puţin peste.

„Este o creştere bună, dar faptul că dezechilibrul macro este din ce în ce mai mare, nu este un lucru bun. Undeva povestea va crăpa“, comentează Adrian Codârlaşu.