Analiştii nu văd cu ochi buni creşterea economică spectaculoasă de 5% din T1/2019: "Este o creştere care vine din consumul pe datorie", "Noi avem câteva semne mari de întrebare"

Autor: Iulian Anghel 16.05.2019

♦ Produsul Intern Brut al României a crescut cu 5% în primul trimestru din 2019, în serie brută, faţă de perioada similară a anului 2018, spre surprinderea tuturor analiştilor ♦ Astfel, economia României a înregistrat cea mai mare creştere trimestrială din 2017 încoace, arată datele Institutului Naţional de Statistică ♦ Unii analişti spun că este o creştere economică generată de o creştere a consumului, având în vedere că salariile angajaţilor au crescut cu 14% în ultimul an, iar importurile de bunuri au crescut în primul trimestru cu 7,4% faţă de perioada similară din 2018 (ritm mai mult decât dublu faţă de creşterea exporturilor de bunuri, de doar 3,2% în aceeaşi perioadă) ♦ Pe de altă parte, alţi economişti mizează pe o accelerare a investiţiilor care ar fi generat această evoluţie economică.

 

Ce spun analiştii: de unde a venit creşterea economică de 5%

Creşterea eco­nomică de 5% în pri­mul trimestru din an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o surpriză pentru eco­nomişti. De asemenea, creşterea cu 1,3% în trimestrul I faţă de T IV/2018 este o mare surpriză.

Înaintea apariţiei datelor INS de miercuri 15 mai, prognozele pentru trimestrul I, faţă de T I/2018 mergeau de la 4% la 4,4%. În plus, nimeni nu dădea o şansă creşterii tri­mestriale de peste 1%, prognozele mergând de la 0,2% la 0,7%. Iată însă că realitatea a contrazis prognozele, ca de atâtea ori, de altminteri. PIB-ul a crescut în trimestrul I, an la an, cu 5%, iar în trimestrul I faţă de trimestrul IV din 2018 cu 1,3%. „Economia duduie” spunea, în urmă cu mai bine de un deceniu, premierul de atunci Călin Popescu-Tăriceanu, căzut în extaz în faţa unei creşteri econo­mice uluitoare – de 7%. Dar a venit o criză gravă, este adevărat nu provocată în România. Totuşi: cum se pot înşela atât de grav economiştii care au toate datele în faţă şi o înţelegere a cifrelor publicate de INS peste puterea de înţelegere a celorlalţi?

Consumul creşte neaştep­tat de puternic, explică Adrian Codîrlaşu: „Dar este o situaţie com­plicată: industria înceti­neşte (doar plus 0,6% în T1, an la an – n.red.). Agricultura (mulţi economişti nici nu o mai pun la socoteală – n. red.) nu ştim ce este cu ea. Cresc serviciile, e bine. Dar, dacă ne uităm pe cealaltă pare a tabloului PIB, la partea de consum, vom vedea că avem în primul trimestru o creştere a deficitului comercial de un miliard de euro (3,6 mld. euro, un plus de 37% în TI faţă de T I 2018 - n. red.). Ne apropiem grăbit de deficitele din 2008, de dinaintea crizei. Economia creşte, este bine, dar datele ne arată că este supraîncălzită”.

De unde să fie economia supraîncălzită? – se întreabă economistul Cristian Socol, unul dintre stâlpii programului de guvernare al PSD: „Economia românească are un output gap de 0,6% (mult sub pragul definit de CE ca fiind sustenabil, de 1,5%), ceea ce înseam­nă că, în niciun caz, nu vorbim de supraîn­călzire”. Socol îşi apără programul: cons­truc­ţiile (în urma majorărilor salariale) au plus 23,4%, Start-up Nation, programele de spri­jin în agricultură. Iată explicaţia creşterii, spune el.

Horia Braun, economistul-şef al BCR: „Pentru T/I 2019, creşterea de 5% faţă de T/I 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul a­cestei dinamici rămâne cel mai probabil con­sumul (dubitativul este explicabil prin faptul că INS va publica datele defalcate în iunie – n.red.), aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie“.

Şi Braun şi Codîrlaşu remarcă o evoluţie bună zonei de construcţii rezidentiale şi o evoluţie bună a sectorului IT. Ca pondere în PIB aceste două sectoare nu sunt însă însemnate, ambele au cam 4% din economie, fiecare. Aşa că ceea ce se întâmplă în Europa trebuie să rămână în atenţia tuturor.

Potrivit lui Horia Braun, industria a tras în jos evoluţia PIB, „în condiţiile unei dinamici negative prezente pe piaţa europeana”.

Industria a crescut cu doar 0,6% în T/I 2019, un lucru îngrijorător, pentru ca industria face un sfert din PIB-ul Romaniei. Nu singurul, spune economistul şef al BCR: „Noi aveam câteva semne mari de întrebare legate de impactul rambursărilor TVA, pe de o parte, şi al evoluţiei agriculturii, pe de alta parte; ori din cifrele de azi (ieri – n.red.) se pare că impactul rambursărilor a fost unul nesemnificativ în trimestrul întâi şi se va vedea poate ceva mai mult în trimestrul al doilea, iar în ce priveste agricultura, e probabil că aceasta să fi contribuit pozitiv la creştere şi în acest an, ceea ce ar fi un semnal bun pentru întregul an 2019”.

 

Adrian Codîrlaşu,

preşedintele CFA România:

Este o creştere neaşteptată care vine din consumul pe datorie. Economia este supraîncălzită. Pentru că, dacă ne uităm pe cealaltă pare a tabloului PIB, la partea de consum, vom vedea că avem în primul trimestru o creştere a deficitului comercial de 1 mld. euro, an/an.

 

 

 

 

Horia Braun,

economist-şef al BCR:

Noi aveam câteva semne mari de întrebare legate de impactul rambursărilor TVA, pe de o parte, şi al evoluţiei agriculturii, pe de alta parte; or, din cifrele de azi se pare că impactul rambursărilor a fost unul nesemnificativ în trimestrul I şi se va vedea poate ceva mai mult în trimestrul al doilea, iar în ce priveste agricultura, e probabil ca aceasta să fi contribuit pozitiv la creştere şi în acest an, ceea ce ar fi un semnal bun pentru întregul an 2019.