Opinie Alex Milcev, EY România: Efectele Brexit din perspectivă fiscală

Efectele exacte ale ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt greu de anticipat, putem identifica însă câteva dintre ele din perspectivă fiscală şi juridică.

Deducerea TVA aferentă serviciilor financiar – bancare

Brexit-ul poate genera oportunităţi de deducere a TVA, de exemplu, pentru băncile şi companiile de asigurări din România. În prezent, acestea nu deduc TVA sau deduc într-o proporţie minimă. Astfel, prestările de servicii financiar-bancare realizate de prestatori români către clienţi din afara Uniunii Europene vor permite deducerea TVA, prin excepţie de la regula generală.

Înregistrarea în scopuri de TVA

Există în prezent companii stabilite în Marea Britanie şi înregistrate în scopuri de TVA în România prin procedură directă. Odată cu Brexit-ul, acestea vor trebui să schimbe procedura de înregistrare în scopuri de TVA şi vor fi nevoite să desemneze un reprezentant fiscal, cu toate obligaţiile ce rezultă de aici (de exemplu -  răspunderea reprezentantului fiscal pentru obligaţiile de TVA ale companiei britanice, emiterea unei scrisori de garanţie bancară etc.).

Încă nu a fost stabilită o procedură de schimbare a formei de înregistrare sau dispoziţii tranzitorii pentru a şti cât de complicată sau de uşoară va fi această schimbare. Cert este că prevederile legislaţiei de TVA în vigoare nu permit păstrarea formei directe de înregistrare în scopuri de TVA, iar în cazul în care codul de TVA devine invalid, activităţile comerciale ale companiilor britanice din România ar putea fi blocate.

Regulile de “use and enjoyment’’ (utilizare şi exploatare efectivă) cu privire la prestarea serviciilor

În prezent, serviciile de procesare a bunurilor prestate de o companie din România către o companie din Marea Britanie au loc acolo unde beneficiarul este stabilit. După Brexit, însă, devin aplicabile prevederile de “use and enjoyment” prin care prestatorul este obligat, ca regulă generală, să colecteze TVA din România, dacă serviciile sunt utilizate şi exploatate efectiv în România.

Acest lucru, cumulat cu faptul că încă nu există declaraţii de reciprocitate pentru rambursarea TVA între România şi Marea Britanie, va creşte costurile beneficiarului din Marea Britanie.

Operaţiuni vamale

Livrările de bunuri expediate din Marea Britanie către România şi invers vor face obiectul operaţiunilor vamale. Mai mult, în prezent nu este cunoscut cuantumul taxelor vamale după Brexit. Astfel, cel puţin pentru perioada imediată post-Brexit, se pot înregistra întârzieri în lanţul logistic şi o creştere a costurilor pentru bunurile importate din Marea Britanie.

Impact asupra scutirii impozitului cu reţinere la sursă pentru plăţile externe

În domeniul impozitării directe sunt câteva zone importante ce vor fi afectate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Este vorba, în special, de Directivele Europene privind dividendele, dobânzile şi redevenţele ce oferă un tratament fiscal favorabil şi care, post-Brexit, nu vor mai putea fi aplicate în relaţiile dintre o societate din România şi o societate din Marea Britanie. În acelaşi spectru, tratamentul fiscal favorabil prevăzut de Directiva privind fuziunile nu va mai putea fi invocat în acţiuni de restructurare şi reorganizare întreprinse între societăţi din România şi societăţi din Marea Britanie.

În baza Directivelor, distribuirea de dividende, precum şi plăţile de dobânzi şi redevenţe efectuate de către o companie din România către o companie din Marea Britanie nu sunt impozitate cu reţinere la sursă în România, în anumite condiţii. Odată cu ieşirea din Uniunea Europeană, acest beneficiu nu va mai fi disponibil.

În lipsa aplicabilităţii Directivelor, cotele de impozit prevăzute de Codul Fiscal (5% pentru dividende, respectiv 16% pentru dobânzi şi redevenţe) sau cele prevăzute de convenţia de evitare a dublei impuneri (10% sau 15% în funcţie de natura plăţii), în anumite condiţii, vor fi aplicabile. Acestea pot genera un cost suplimentar la nivelul companiilor.

O modificare a convenţiei de evitare a dublei impuneri între România şi Marea Britanie prin păstrarea unui tratament similar cu cel prevăzut de Directive ar putea reduce povara fiscală. O discuţie privind renegocierea convenţiei este pe agenda Guvernului Britanic în 2019, totuşi, rămâne de văzut în ce direcţie vor merge aceste potenţiale modificări.

Dreptul de şedere în Romania, post-Brexit

Pentru a favoriza un Brexit cât mai ordonat, Uniunea Europeană acordă Marii Britanii o prelungire flexibilă a termenului până la care poate părăsi blocul comunitar. Dacă acordul de Brexit negociat cu UE va fi aprobat de Parlamentul britanic, atunci Regatul Unit va putea părăsi Uniunea începând de luna următoare, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2019.

Deşi un scenariu “no deal” devine din ce în ce mai puţin probabil, State Membre precum Elveţia sau Republica Cehă au implementat deja în legislaţia locală proceduri specifice pentru cetăţenii britanici care au rezidenţă în aceste state, în cazul ieşirii din Uniune fără acord.

Inclusiv Guvernul României a aprobat în data de 19 martie 2019 un Memorandum care cuprinde Planul de măsuri privind reglementarea statutului cetăţenilor britanici în contextul unui scenariu “no deal”. Măsurile au ca scop lămurirea unor aspecte importante cu privire la asigurarea continuităţii drepturilor dobândite de cetăţenii britanici din România. Documentul tratează cele mai fierbinţi subiecte în contextul Brexitului “no-deal”, cum ar fi: dreptul de şedere, accesul la piaţa muncii, dreptul de proprietate asupra terenurilor, securitate socială şi, nu în ultimul rând, accesul la educaţie. În prezent, actul normativ care ar transpune măsurile din Memorandum se află în procedură de avizare şi aprobare, conform prevederilor legale.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică EY