Prăbuşirea primei aeronave comerciale a Rusiei este un semn al fragilităţii ambiţiilor Moscovei de a crea campioni naţionali ca scut contra sancţiunilor occidentale

Prăbuşirea recentă a primei aeronave comerciale a Rusiei Sukhoi SuperJet 100, în urma căreia au murit 41 de persoane, a fost preliminar pusă pe seama unei erori de pilotaj, însă aceasta reprezintă ultima veste rea pentru un aparat de zbor care nu a găsit cumpărători serioşi în afară de propria companie aeriană a Kremlinului, Aeroflot.

Problemele SuperJet evidenţiază dificultăţile întâmpinate de Rusia în eforturile de a crea companii competitive la nivel mondial, scrie Financial Times.

Preşedintele Vladimir Putin a încercat să folosească sancţiunile occidentale ca pe un imbold pentru cheltuirea veniturilor din petrol ale ţării pe crearea de „campioni naţionali“ în sectoare care fuseseră dependente de parteneri străini. Rusia a cheltuit 637,5 miliarde de ruble (8,85 mld. euro) pe aceste eforturi de substituire a importurilor în 2018. Kremlinul chiar a interzis majoritatea importurilor de alimente din UE, SUA, Japonia şi Australia.

Anul trecut însă, ministerul rus al economiei a descoperit că vânzările de gaze, petrol şi metale reprezintă o parte mai mare din exporturile totale din cauza temerilor ruşilor cu privire la calitatea bunurilor de consum şi echipamentelor produse local. Drept urmare, ministrul economiei Maxim Oreşkin a renunţat discret la substituirea importurilor în favoarea creşterii potenţialului la export al Rusiei.

Din cauza dimensiunii relativ reduse a pieţei sale, PIB-ul anual ridicându-se la 1.570 mld. dolari, sub o zecime din cel al SUA şi UE, Rusia nu poate stimula suficient cererea internă pentru a-i susţine pe producătorii locali, potrivit lui Sergei Guriev, economist-şef la BERD.

Anul trecut, importurile s-au menţinut stabile la 238 mld. dolari chiar în condiţiile în care temerile privitoare la sancţiuni au dus la deprecierea rublei cu 14%.

Această decuplare a pieţei importurilor de moneda locală sugerează că firmele sunt obligate să plătească preţuri mai mari pentru bunuri străine din cauza lipsei de alternative locale, potrivit lui Aleksander Knober, de la academia pentru comerţ extern a Rusiei.

Sancţiunile au exclus practic unele sectoare de pe pieţele externe, diminuându-le simultan competitivitatea în timp ce nevoia de importuri a crescut. Sectoarele tehnologiei şi explorării spaţiale au cel mai mult de suferit.

În paralel, sancţiunile au afectat planurile de extindere în Occident ale unora dintre cele mai importante firme din Rusia, ca Sberbank şi Kaspersky Lab.

Aleksander Knober arată că recenta reorientare a politicii guvernului rus dinspre substituirea importurilor către competitivitatea exporturilor ar putea fi benefică.