Sorin Pâslaru, ZF: Opt motive pentru care un antreprenor român este furios

Indiferent cât va produce economia taxe şi impozite, România nu va înainta dacă nu face curăţenie, dacă cei care administrează banii publici nu o vor face cu responsabilitate şi nu precum cei aduşi astăzi în ţară din Madagascar.

În 2010, cheltuielile bugetului general erau de 40 miliarde de euro, iar în 2019 vor fi de 80 miliarde de euro, deci dublu. Însă calitatea serviciilor din învăţământ, din sănătate, numărul de kilometri de şosea modernă nu s-au dublat în aceeaşi perioadă.

Este adevărat, consumul a crescut, media salariilor este mai bună, însă după cum spune un tânăr antreprenor absolvent de medicină, care a strâns din dinţi ani de zile pentru a demara o mică afacere în servicii de îngrijire corporală, condiţiile sunt adverse: incertitudine fiscală, taxe, inflaţie mare, curs imprevizibil, lipsă de oameni, scăderea populaţiei, competiţie neloială, birocraţie perpetuă.

1. Nu poţi aplica niciun business plan, pentru că în şase luni apar modificări drastice în Codul fiscal. Fie eşti vizat direct, fie furnizorii sau partenerii de afaceri şi costurile se răsfrâng asupra ta.

2. Cheltuielile totale cu forţa de muncă sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Pentru un salariu de 2.000 de lei net, costurile sunt de 3.500 de lei. Oamenii se întreabă, pe bună dreptate: ce se întâmplă cu restul de 1.500 de lei, ce primesc pentru ei? Pentru firmele mici, care au angajaţi în grila inferioară de salarii, probabil că o reducere a contribuţiilor sociale ar fi binevenită.

3. Inflaţia de peste 4% a devenit o obişnuinţă în ultimii doi ani şi poate deveni periculoasă având în vedere recidivele. România a traversat perioade dure când drogul inflaţiei a ţinut economia în loc şi a mâncat jumătate din puterea de cumpărare în doar câţiva ani.

4. Evoluţia cursului valutar este imprevizibilă. La începutul anului a fost nevoie de intervenţia consistentă a Băncii Naţionale pentru a-l ţine în frâu. Deficitul de cont curent urcă în ritm anual de peste 30%, intrările de capital sunt sub semnul întrebării.

5. Condiţiile precare de viaţă  - sănătate, învăţământ, transport, facilităţi de recreere, de sport - alungă forţa de muncă. „Stai luni de zile să găseşti angajaţi“, spune antreprenorul.

6. Scăderea populaţiei  - determinată atât de scăderea numărului de naşteri cât şi de plecarea din ţară a populaţiei active, cea care ar trebui să consume noi produse şi servicii  - duce la scăderea pieţei. „Nu te poţi baza pe creşterea naturală a pieţei. Totul este luptă la baionetă pe market share, cu presiune pe preţuri.“

7. „ANPC (Protecţia Consumatorilor -n.red) şi ANAF sunt instituţii de toată jena. Jucătorii corecţi din piaţă nu au cum să lupte cu cei peste 70% care nu respectă regulile“, spune antreprenorul.

8. „Şi asta ar trebui să fie pe locurile 1-3: birocraţia este înfiorătoare, plimbi luni de zile dosare pentru orice hârtie”, încheie el.

Iată că, deşi România traversează o perioadă îndelungată de creştere economică robustă, există un sentiment brutal de nemulţumire, de frustrare care trece dincolo de exasperarea faţă de modificările la infinit din justiţie. Energia unor oameni care prin economiile şi soluţiile lor ar trebui să facă o ţară mai bună este confiscată.

Deşi datele macro arată bine, la nivel individual, business cu business, antreprenorul român se simte hărţuit şi nu încurajat, se simte nedreptăţit şi nu tratat corect, are incertitudini care nu ţin de ce poate schimba el, ci de contextul economiei, incertudini care îi frânează la fiecare pas.

Programe precum Start-up România, relaxarea fiscală precum introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri sub 1 milion de euro pe an, micşorarea impozitului pe dividende la 5%  - toate pălesc atunci când te sufoci în birocraţie, când cauţi cu disperare oameni şi nu găseşti, când cifrele din business plan sunt date peste cap de ordonanţe apărute peste noapte.

Să mai spui că din România de business lipseşte o jumătate de ţară fără apă şi canalizare, fără şosele, fără cabinete medicale, unde banii se duc astăzi pe salariile angajaţilor din primării în loc de investiţii? Toţi ştiu asta, şi mai ales antreprenorii. Nu le luaţi speranţa. Doar energia lor poate tracta România mai departe.