Un război comercial total bate la uşă, în timp ce principala îngrijorare a alegătorilor care şi-au ales săptămâna trecută europarlamentarii este imigraţia. Donald Trump se gândeşte să-şi mărească arsenalul cu arme mult mai puternice decât deja banalele tarife de import

Autor: Bogdan Cojocaru 27.05.2019

A trecut un an de când războiul comercial dintre SUA şi China a început, însă pentru alegerile europarlamentare de săptămâna trecută din cele mai multe ţări dezbaterile s-au concentrat pe teme populiste sau naţionaliste cum ar fi imigraţia l Aceasta când războiul frânează comerţul mondial, aruncând producţia industrială germană în cel mai adânc abis din ultimii ani.  Iar preşedintele american Donald Trump ameninţă că va folosi în acest conflict arme noi, mai puternice decât deja banalele tarife pe importuri.



Washingtonul transformă ex­por­turile americane în arme pentru a blo­ca accesul companiilor chineze şi al guvernului de la Beijing la teh­nologie de vârf. Limitarea vânzărilor de componente americane vitale către Huawei Technologies se încadrează în această strategie. Apoi, administraţia Trump a propus introducerea de tarife asupra naţiunilor care îşi depreciază monedele sau au monede subevaluate, după cum scrie Bloomberg.

Pe aceeaşi listă neagră cu Huawei Technologies, SUA ar putea pune încă cinci companii chineze. Manevra face parte dintr-un efort mai mare al Washingtonului de a extinde şi înăspri un regim de control al exporturilor care de decenii a limitat vânzările de tehnologii folosite în sisteme de apărare către guverne neprietenoase şi rivali strategici. Este o strategie care a stârnit printre companii temeri că pe măsură ce războiul lui Trump se intensifică, devenind un conflict al tehnologiei cu China, SUA ar putea ajunge să-şi compromită propriul viitor economic. SUA sunt cea mai mare economie a lumii. Oficiali din administraţia americană fac presiuni pentru restricţionarea exporturilor de tehnologie folosită la inteligenţa artificială, la robotică şi printare 3D pe care o consideră esenţială pentru competitivitate. Noile reglementări ar putea limita capacitatea companiilor de a angaja ingineri străini şi cercetători pentru a lucra în domeniile afectate în condiţiile în care cunoştinţele acumulate de ei sunt considerate un export sensibil. Trump a descris Huawei ca fiind o companie „foarte periculoasă“.

De asemenea, administraţia Trump propune tarifarea bunurilor din ţările găsite că îşi deva­lorizează monedele, o manevră care ar amplifica asal­tul asupra regulilor comerţului mondial. Propunerea ar permite companiilor cu sediul în SUA că ceară impunerea de tarife antisubvenţii asupra produselor din ţări găsite de Departamentul Trezoreriei din SUA (echivalentul unui minister al finanţelor) că execută deprecieri monetare competitive. În prezent, nu există ţări care să îndeplinească acest criteriu. Însă propunerile stabilesc un standard mai cuprinzător, concentrându-se pe „subaprecierea“ monedelor. Trump ameninţă de mult timp cu etichetarea Chinei ca manipulator valutar, iar administraţia sa analizează cum să abordeze mai agresiv ceea ce astăzi este un exerciţiu tehnic al Trezoreriei americane pentru a determina dacă vreo ţară a manipulat cursul de schimb valutar. „Această schimbare îi avertizează pe exportatorii străini că Departamentul de comerţ poate contracara subvenţiile valutare care pot păgubi industriile americane“, a explicat secretarul pentru comerţ  Wilbur Ross.

„Naţiunile străine nu vor mai putea folosi politici valutare pentru a-i pune în dezavantaj pe muncitorii şi companiile americane.“ În ultimul deceniu, companiile americane au încercat de mai multe ori să convingă Departamentul de comerţ să considere moneda slabă ca fiind o formă de subvenţie. „Astfel, se deschide uşa pentru tarife adiţionale pentru orice import din orice ţară găsită că are o monedă subevaluată“, spune Scott Lincicome, specialist în comerţ la Cato Institute. Cele mai mari lanţuri de magazine americane au reuşit până acum să stea în mare parte neatinse de efectele războiului comercial dintre SUA şi China. Însă tarifele au început să afecteze sectorul de retail. Walmart, Target, Home Depot, Kohl's, Macy's şi alte lanţuri de retail au anunţat în ultimele zile că tarifele lui Trump impuse bunurilor importate din China le-au forţat să-şi modifice ghidajele financiare, să-şi remodeleze lanţurile de aprovizionare sau să ia în considerare majorarea preţurilor, notează CNN.

Preţuri mai mari înseamnă putere de cumpărare mai mică. Trump ameninţă deja de mult timp cu suprataxarea maşinilor nemţeşti importate. SUA sunt pentru Germania, o ecomomie cu industria orientată puternic spre export, cel mai mare partener la exporturi. Publicaţia japoneză Nikkei a scris, citând surse, că producătorul german de microprocesoare Infineon Technologies a suspendat vânzarea anumitor produse către Huawei, primul semn că ofensiva lui Trump asupra companiilor chineze sperie jucători din afara SUA. Infineon a confirmat că a oprit livrările de produse fabricate în SUA din cauza interdicţiilor impuse de noile reguli americane. Însă a insistat că majoritatea produselor vândute către Huawei nu au fost afectate de restricţiile americane.

Disputa comercială din ce în ce mai intensă dintre SUA şi China afectează o treime dintre companiile Uniunii Europene cu operaţiuni în China, a găsit un studiu al Camerei de Comerţ a UE din China, notează Deutsche Welle. Sondajul, realizat pe baza răspunsurilor a 585 de firme, a fost efectuat în ianuarie şi februarie.

În precedentele alegeri pentru Parlamentul European, din 2014, economia era principala îngrijorare în rândul euroalegătorilor. În alegerile de săptămâna trecută, îngrijorarea principală a fost imigraţia, potrivit unui eurobarometru.