Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă

În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile  - n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu,  într-un discurs sus­ţinut în cadrul AmCham CEO Forum.

„Avansul înre­gistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al im­porturilor. Astfel, în ciuda creşterii expor­turilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, gu­vernatorul BNR.

Prin urmare, guvernatorul cere politici economice axate pe sustenabilitate. Pentru a susţine ritmul actual de creştere economică este nevoie neapărat de un mix coerent de politici macroeco­nomice şi reforme structurale, crede el.

Mugur Isărescu aminteşte şi de nevoia de con­vergenţă, începând cu cea nominală şi cea reală, până la con­vergenţă institu­ţională şi structurală.

În contextul în care România merge spre zona euro, guvernatorul BNR amin­teşte de importanţa convergenţei structurale „care se concentrează pe adaptarea structurii economice la cea din zona euro“ şi nevoia de a creşte convergenţa reală, măsurată prin PIB per capita, procent raportat la media zonei euro.

PIB per capita la PPP (paritatea puterii de cumpărare) a crescut în România de la 31,3% în 2005 la 60,4% în 2018.

Ţările vecine au înregistrat un ritm similar: Bulgaria a crescut de la 33% la 47%, în timp ce ţări precum Cehia, Ungaria şi Polonia, care au început procesul de la un nivel mai avansat, au performat cu valori cuprinse între 11% şi 23% în aceeaşi perioadă pe acest indicator.

„În acest context, un nivel destul de ridicat al convergenţei reale este necesar când aderăm la zona euro, pentru a limita costurile asociate cu pierderea indepen­denţei politicilor monetare. Un nivel destul de ridicat nu înseamnă că suntem atât de ambiţioşi încât să ţintim un nivel de convergenţă ca cel din Germania. Cu toate acestea, trebuie să atingem un nivel de convergenţă reală de cel puţin 70-75% din media zonei euro. Altfel nu vom fi suficient de dezvoltaţi, ceea ce ne-ar face vulnerabili în faţa şocurilor asimetrice şi nu vom reuşi să ne sincronizăm ciclurile de business cu cele din economiile zonei euro. Totuşi, trebuie să avem grijă ca nivelul de convergenţă să crească într-o manieră sustenabilă“, spune Mugur Isărescu.

alex.ciutacu@zf.ro