Războiul comercial mondial al lui Trump a început să pună pe jar marile bănci centrale ale lumii, care vor reacţiona, ca în criză, cu un val de reduceri de dobânzi. Fed nu face excepţie, iar preşedintele american nu-şi putea dori mai mult

Autor: Bogdan Cojocaru 05.06.2019

Economia americană şi-a pierdut puţin din suflu şi are nevoie de vitamine.



Războiul comercial şi ameninţările protecţioniste ale preşedintelui american i-au pus pe jar pe strategii băncilor centrale din toată lumea, inclusiv pe cei din SUA, care au trimis semnale puternice că sunt pregătiţi să reducă din nou dobânzile. Astfel, Donald Trump este pe cale să obţină ce vrea de la Rezerva Federală americană, cea mai puternică bancă centrală din lume, de deciziile căreia depinde soarta sistemului financiar mondial.

Analiştii se aşteaptă la un nou val global de relaxare a politicilor monetare, cu băncile centrale în poziţia de primi gardieni ai economiilor, chiar dacă au putere de foc mai redusă.

Donald Trump cere încă de când a preluat puterea în SUA ca Rezerva Federală (Fed) să reducă dobânzile. Dobânzi mici înseamnă creditare mai ieftină şi creştere economică fără efort prea mare. Riscul este ca această creştere să se dovedească nesustenabilă şi vulnerabilă la şocuri. Banca centrală americană a insistat tot timpul că va continua să acţioneze independent de politici. Wall Street-ul se aşteaptă în ultima vreme ca preşedintele să obţină ce vrea vătămând economia americană într-atât încât Fed va fi forţată să acţioneze. Războiul comercial al lui Trump contra Chinei şi restului lumii se înrăutăţeşte. Washingtonul a ameninţat, luând investitorii prin surprindere, că va pedepsi Mexicul cu tarife de import dacă această ţară nu acceptă să reducă migraţia dintre America Centrală spre SUA. China, lovită şi ea cu tarife şi impedimente pentru afaceri, îşi pregăteşte riposta.

În SUA, cei mai mulţi oficiali sunt foarte prudenţi când vine vorba de aprecieri privind direcţia politicii monetare, însă la începutul acestei săptămâni James Bullard, preşedintele St Louis Fed şi membru cu drept de vot în Comisia federală pentru piaţa deschisă (FOMC - organism care stabileşte politica monetară a SUA), a spus că dobânzi mai mici „s-ar putea justifica în curând“. El a citat pericolele războiului comercial, încetinirea creşterii economiei globale şi lipsa de presiuni inflaţioniste în SUA. „FOMC are în faţă o economie aşteptată să crească mai lent de acum încolo, cu riscul ca încetinirea să fie mai bruscă decât s-a anticipat din cauza incertitu­dinilor care planează asupra comerţului interna­ţional“, a spus Bullard. „O ajustare în jos a dobânzii de politică monetară s-ar putea justifica în curând pentru a ajuta la recentrarea inflaţiei şi a aşteptărilor privind inflaţia spre ţintă şi pentru a aduce garanţii în cazul unei încetiniri mai abrupte decât s-a estimat a economiei.“ Bullard este primul oficial al Fed care spune că anul acesta ar putea fi nevoie de reducerea dobânzilor. Însă în dezbateri a intervenit însuşi preşedintele Fed Jerome Powell, care a zis, după intervenţia lui Bullard, că  instituţia pe care o conduce este pregătită să acţioneze dacă războiul comercial loveşte economia. Preşedintele băncii centrale a pus tarifele pe lista cu îngrijorări care pot duce la o politică mai laxă. „Nu ştim cum şi când aceste probleme vor fi rezolvate“, a afirmat Powell. Referindu-se la tarife, el a precizat că Fed „este pregătită să acţioneze pentru a susţine expansiunea, cu o piaţă a muncii puternică şi o inflaţie apropiată de obiectivul nostru simetric de 2%.“ JPMorgan, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, vede o probabilitate de 43% ca SUA, cea mai mare economie a lumii, să intre în recesiune în următoarele 12 luni şi prezice reduceri de dobânzi în septembrie şi decembrie. Morgan Stanley, o altă bancă americană influentă, a avertizat că ciclul pieţelor financiare din SUA a trecut de la faza de expansiune la cea „descendentă“ pentru prima dată după 2007.

Traderii pariază acum pentru prima dată că probabilitatea ca Fed să taie dobânzile cel mai devreme la şedinţa din iulie este mai mare ca niciodată. Sarah Bloom Raskin, fost membru în boardul Fed în perioada 2010-2014, crede că Fed a trimis „un semnal foarte puternic“ că ia în considerare reducerea dobânzilor. FOMC se va întâlni pe 18-19 iunie pentru a decide asupra dobânzilor. Fostul secretar al trezoreriei americane Lawrence Summers estimează că Fed ar putea diminua dobânda cu 50 de puncte de bază în următoarele luni, poate chiar mai mult, pentru a reduce riscurile de recesiune.

Marţi, banca centrală a Australiei a scăzut dobânda de politică monetară la cel mai mic nivel din istorie şi a semnalat că este dispusă să meargă şi mai departe în condiţiile în care intensificarea războiului comecial dintre SUA şi China majorează riscul de recesiune pentru economia globală, notează Reuters. Australia este una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii şi n-a mai văzut o recesiune din anii 1990, dar acum se luptă cu scăderea preţurilor locuinţelor, cu creşterea şomajului, cu cheltuieli slabe ale consumatorilor şi cu inflaţie anemică. Luna trecută, banca centrală a Noii Zeelande şi-a relaxat politica monetară pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate în încercarea de a furniza combustibil suplimentar unei economii în proces de răcire şi de a contracara incertitudinile globale.  Săptămâna trecută, banca centrală sud-coreeană şi-a menţinut dobânzile, dar a adoptat un ton mai acomodativ. Chiar şi banca centrală a Chinei este aşteptată să reducă dobânzile, de două ori anul acesta şi o dată în 2020. Ţările de mai sus măcar au de unde să reducă dobânzile. Noile incertitudini globale au prins Fed în prin proces de înăsprire a politicii monetare. În schimb, Banca Centrală Europeană, gardianul euro, şi Banca Japoniei n-au apucat să inverseze direcţia şi încă mai au dobânzile la nivelurile minime din criză. Consiliul de politică monetară al BCE se va reuni joi.