„Urşii“ ţin în labe piaţa petrolului. Scăderea preţurilor poate fi un nou semnal de fragilitate economică

Cu două luni în urmă, optimismul era dominant pe pieţele petroliere. Acum, acesta a făcut loc pesimismului, scrie New York Times.

Permanent volatile, preţurile au scăzut cu peste 20% de la sfârşitul lunii aprilie din cauza fricii în creştere că cererea este sub aşteptări în condiţiile încetinirii economiei mondiale. Investitorii se tem de asemenea că războiul comercial al lui Trump cu China şi ameninţarea acestuia cu tarife pe importurile din Mexic ar putea diminua şi mai mult creşterea.

Petrolul american a intrat pe o piaţă bear la mijlocul săptămânii, iar Brentul se îndreaptă către un minim pe şase luni după ce stocurile de ţiţei american au înregistrat în mod neaşteptat cea mai mare creştere din cinci săptămâni, atingând un nou maxim pe 22 de luni, punând presiune suplimentară pe preţuri, potrivit Financial Times.

Declinul preţurilor petrolului riscă să submineze eforturile producătorilor de petrol la nivel mondial de a restrânge piaţa prin reduceri de producţie. Miniştrii se vor reuni în următoarele săptămâni pentru a decide dacă vor continua cu politica reducerilor. Igor Sechin, şeful companiei petroliere ruse Rosneft, a pus recent sub semnul întrebării logica reducerii de către Rusia în continuare a producţiei, avertizând că producătorii din SUA şi-ar putea majora producţia şi ar putea lua din cota sa de piaţă.

Preţurile petrolului scad în pofida unor factori geopolitici ca sancţiunile americane mai stricte împotriva Iranului şi escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Un factor care ar putea împinge preţurile puternic în sus, chiar la 100 de dolari pe baril, ar fi declanşarea unui conflict militar între SUA şi Iran. Cel puţin aşa susţin oficiali iranieni, potrivit CNBC. Deocamdată, însă, teama de război nu pare a fi prezentă pe piaţă.

Declinul recent al preţurilor petrolului reprezintă numai unul din numeroasele semnale trimise în ultimele săptămâni de pieţe, semnale ce întunecă perspectivele economiei mondiale, potrivit New York Times. Preţurile altor materii prime industriale, cum ar fi cuprul, nichelul şi oţelul, au scăzut de asemenea. Pieţele de acţiuni din ţările cu dependenţă ridicată de comerţul mondial, ca Japonia, Coreea de Sud, Germania şi Taiwan au scăzut la rândul lor.

Aceleaşi temeri economice care au împins în jos randamentele titlurilor americane de trezorerie şi obligaţiunile par să pună presiune şi pe preşurile petrolului.

Unul dintre cei mai mari câştigători de pe urma volatilităţii pieţelor petroliere este traderul petrolier Vittol, scrie Financial Times. Cel mai mare trader independent de energie a avut parte de unul dintre cele mai profitabile trimestre după ce a pariat că temerile legate de o recesiune mondială sunt exagerate.

Compania a înregistrat un profit net de aproape 600 milioane de dolari în primul trimestru.