„Preşedinţia română a Consiliului UE se vede în creşterea PIB peste aşteptări.“ Problema este că o bună parte a acestei creşteri este pe datorie

♦ PIB-ul a crescut în primul semestru cu 5% an/an, a reconfirmat joi Institutul Naţional de Statisică ♦ Datele Eurostat arată că România a  avut a patra cea mai mare creştere din UE, în trimestrul întâi faţă de T IV/2018, cu Croaţia, Polonia şi Ungaria pe podium, în această ordine ♦ Prin urmare, în ciuda creşterii puternice, România nu mai are poziţia de lider, cum s-a întâmplat în ultimii doi ani ♦ Consumul este regele, cu o pondere de 84,4% din PIB, în vreme ce investiţiile sunt jos de tot – 15,9% din PIB (21% din PIB anul trecut).

Când Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat în mai datele-semnal despre creşterea PIB în trimestrul întâi, economiştii au rămas cu gura căscată: de unde a venit creşterea de 5% atâta vreme cât toate simulările bazate pe analiza datelor lunare indicau o creştere de 4-4,2%?

INS a reconfirmat ieri creşterea de 5% a PIB-ului real în primul trimestru din an, iar datele statistice permit acum o analiză mai clară. Consumul, cu o pondere de 84,4% la formarea PIB şi cu o contribuţie de 5% la creşterea economică, a făcut diferenţa. Partea goală a paharului este că investiţiile au contribuit la PIB cu doar 15,9% şi cu 0,9% la creşterea economică.