Războiul comercial mondial şi inflaţia prea slabă forţează băncile centrale să dezlănţuie un nou val de reduceri de dobânzi sau alte măsuri de relaxare monetară. Doar că faţă de acum zece ani ele au mai puţină muniţie la dispoziţie

♦ Pericolele pe care le aduce războiul comercial mondial pornit de preşedintele american Donald Trump şi inflaţia anemică din marile economii ale lumii riscă să forţeze băncile centrale să repornească motoarele quantitative easing-ului, soluţia disperată folosită pentru a scoate economiile din criza financiară globală.

În Suedia, una dintre cele mai stabile economii ale lumii, inflaţia înşelătoare forţează banca centrală să prelungească era dobânzilor negative, care durează din 2015. Inflaţia este prea slabă acolo chiar şi dacă în calcul sunt luate preţurile energiei. În zona euro, un oficial de top al Băncii Centrale Europene a declarat că instituţia este pregătită să folosească oricare dintre instrumentele de care dispune pentru a întări încrederea în uniunea monetară. Aceasta ar implica menţinerea dobânzilor de politică monetară la un nivel redus. BCE a semnalat anterior că este pregătită pentru un al doilea val de ajustare cantitativă. Iar în SUA, cea mai mare economie a lumii, aşteptările privind inflaţia au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2017. În funcţie de acest indicator, diverşi jucători din economie îşi fac planurile. Pieţele financiare cred că banca centrală americană, una dintre primele care odată cu relansarea economiei după criză au pornit motoarele normalizării politicii monetare prin majorarea dobânzilor, va intra într-o perioadă de relaxare a politicii prin reducerea dobânzilor.

Ieri, Olli Rehn, şeful băncii centrale a Finlandei şi membru în consiliul guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat că este improbabil ca războiul comercial global să se încheie prea curând, dar a dat asigurări că BCE este pregătită să folosească orice instrument din dotare pentru a întări încrederea şi creşterea economică în blocul euro, scrie Reuters.  Săptămâna trecută, BCE a acţionat pentru consolidarea încrederii în zona euro lansând o nouă rundă de finanţare ieftină pentru bănci. Preşedintele instituţiei, Mario Draghi, a spus că banca este pregătită să ia în considerare o gamă extinsă de instrumente pentru întărirea inflaţiei, care este mai slabă decât obiectivul urmărit de BCE începând cu 2013. În prezent, rata dobânzii de politică monetară a BCE este de -0,4%, minimul istoric. Cu dobânda sub zero, băncile comerciale se plâng că politicile băncii centrale le erodează profitabilitatea într-atât încât împiedică fluxul creditului şi astfel chiar propagarea politicii de stimulare. Rehn a sugerat că BCE ar putea lua în considerare o rată cu mai multe niveluri pentru depozite, ceea ce ar excepta băncile de la a plăti o dobândă prohibitivă de 0,4% pentru depozitele prin care-şi protejează excesul de rezerve la BCE. O astfel de măsură ar fi dorită mai ales de băncile bogate în lichiditate din nordul Europei. Rehn a precizat că planul de acţiune al BCE este încă în dezbatere.

„În cazul în care activitatea economică slăbeşte şi mai mult, iar riscurile se materializează, consiliul guvernator este hotărât să acţioneze şi este pregătit să-şi ajusteze toate instrumentele“, a explicat finlandezul.

Reuters a aflat de la două surse că şefii BCE sunt deschişi la opţiunea reducerii dobânzii dacă avansul economic slăbeşte în acest an şi dacă un euro mai puternic va afecta blocul monetar, a cărui economie este deja zdruncinată de războiul comercial mondial. BCE a introdus dobânzile negative pe 11 iunie 2014 pentru a descuraja băncile să-şi ţină banii la adăpostul instituţiei în loc să le dea drumul în economie prin creditare. De la aplicarea dobânzilor negative, băncile europene au plătit către BCE 21,4 miliarde de euro. 

În SUA, aşteptările consumatorilor privind inflaţia s-au deteriorat în mai până la cel mai slab nivel din 2017, în timp ce aşteptările privind locurile de muncă şi situaţia financiară înclină spre nesiguranţă, potrivit unui sondaj al Rezervei Federale din New York. Perspectivele mai slabe ar putea influenţa deciziile de politică monetară ale Fed din următoarele luni. Presiunile sunt în sensul reducerii dobânzii pentru a da creşterii preţurilor impulsul necesar pentru a ajunge la 2%, ţinta băncii centrale.

Pieţele sunt încrezătoare că banca centrală americană va intra într-o nouă perioadă de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzilor, notează CNN. Încrederea le-a fost întărită şi de date sub aşteptări privind piaţa muncii. Strategii de la Bank of America Merrill Lynch cred că reducerile de dobânzi au devenit un fapt sigur. Calculele CME Group arată o probabilitate de 25% ca Fed să diminueze dobânda de politică monetară la şedinţa din 18-19 iunie. Pro­ba­bilitatea unor tăieri la şedinţa din iulie este mai ma­re de 80%. Acest lucru reprezintă veşti bune pen­tru in­ves­titorii la burse, unde acţiunile au căpătat ten­dinţa de a evolua în funcţie de direcţia dobânzii şi nu a economiei. „Avem acum o întreagă generaţie de in­ves­­titori care cumpără acţiuni deoarece dobânzile se duc în jos“, a explicat Brian Belski, strateg la BMO Ca­pital Markets. Politica mai laxă înseamnă creditare ieftină pentru companii, venituri mai mari realizate de acestea şi bani mai mulţi pentru răscumpărări de acţiuni. Şi preşedintele Donald Trump face presiuni ca Fed să reducă dobânzile pentru a încuraja astfel cre­di­tarea şi creşterea economică pe datorie. Pentru băn­cile centrale, relaxarea politicii monetare vine cu riscuri.

Aceste instituţii au la dispoziţie semnificativ mai puţine instrumente de acţiune decât în urmă cu zece ani. Fed a apucat să ridice dobânzile, însă în Europa acestea sunt în teritoriul negativ sau la minime record. Cabana crede că în cazul Fed tocmai această vulnerabilitate va forţa banca să acţioneze rapid prin tăierea dobânzilor. Alţii cred că Fed nu se va grăbi. Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, crede că aşteptările generale privind deciziile Fed sunt îndreptate spre o direcţie greşită deoarece banca centrală nu va diminua dobânzile anul acesta, notează CNBC. Săptămâna trecută, preşedintele Fed Jerome Powell a spus că banca va „va acţiona corespunzător pentru a sprijini expansiunea“, ceea ce pieţele au interpretat ca un semnal că vin reduceri de dobânzi. Pentru strategii de la Goldman, acesta nu este un semnal suficient de puternic pentru a-i convinge că dobânzile vor fi modificate, ci un mesaj care are scopul de a asigura pieţele că Fed conştientizează care sunt riscurile războiului comercial dintre SUA şi China.