Inflaţia a stagnat, dar economiştii se aşteptau ca ea să scadă. Intervenţia BNR pe dobânda-cheie este exclusă

Autor: Iulian Anghel 13.06.2019

Preţurile de consum au crescut în mai cu 4,1%, la fel ca în aprilie, peste aşteptările economiştilor care vedeau o temperare la 4% sau chiar sub acest procent. Dar preţurile la produsele alimentare au dat prognozele peste cap.

În mai, faţă de mai 2018, inflaţia pentru mărfurile alimentare a fost de 5,2%. Preţurile la produsele nealimetare au atins 3,27%, în vreme ce inflaţia pe servicii s-a fixat la 4,3%. Astfel, inflaţia a fost în mai de 4,1%, peste aşteptări, iar BNR, care are o ţintă de inflaţie de 2,5%, plus/minus un punct procentual, prognozase deja în mai că ea va ajunge la 4,2% la final de an.

Faţă de aprilie, în mai preţurile au crescut cu 0,46%, trase puternic în sus de creşterea indicelui preţurilor de consum alimentar, de plus 0,79%. Pe mărfurile nealimentare creşterea a fost de 0,2%, iar pe servicii de 0,55%.

De fiecare dată când inflaţia se umflă, toată lumea se întreabă ce va face BNR care are mandat de ţintire a inflaţiei. Majorarea inflaţiei la dublul optimului este rezultatul creşterilor salariale şi al reducerilor de taxe care au stimulat puternic consumul şi au condus la avansul neaşteptat al PIB în T I/2019, de 5%. Consumul privat s-a redinamizat de la 5,8% în T I/2018, la 6,8%, an/an, în TI/2019. Or, acest lucru s-a văzut în inflaţie care a reînceput să crească. De la 3,3% în decembrie a ajuns la 4% şi peste 4% începând cu martie.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank, opinează că nivelul inflaţiei CORE 2 (care exclude din calculul inflaţiei produsele cu preţuri cu volatilitate ridicată şi preţurile administrate) necesită o intervenţie a BNR. Dar, având în vedere contextul global, „probabilitatea creşterii ratei de dobândă-cheie de către Banca Naţională este foarte scăzută“.

Economiştii se aşteaptă ca BNR să intervină mai degrabă printr-un control puternic al lichidităţii din piaţă, cu atât mai mult cu cât este de aşteptat ca aceasta să crească.

Economiştii ING Bank anticipează o rată a inflaţiei, la final de an, de 3,8%, faţă de prognoza de 4,2% a BNR. Abia în august BNR va mai avea o şedinţă în care va evalua evoluţia inflaţiei. Aşadar, preţurile produselor alimentare au fost cele care au încurcat prognozele. Cartofii s-au scumpit în mai faţă de aprilie cu 17%. Fructele proas­pete (plus 2,5%), le­gu­mele (plus 2,7%), car­nea de porc (plus 2%) sunt în topul scumpirilor în mai faţă de aprilie. Carnea de porc ar putea exercita şi în viitor presiune asupra indicelui preţurilor de consum, din cauza răspândirii pestei porcine, crede Ciprian Dascălu.

În zona preţurilor nealimentare, cel mai mult sau scumpit carburanţii, cu un plus de 0,62%. În zona serviciilor, preţul serviciilor de telecomunicaţii a crescut cel mai mult, un plus de 1%, semn că taxa de 3% din cifra de afaceri pe care trebuie să o plătească operatorii telecom este transferată clienţilor.

Inflaţia ridicată aprinde spiritele în cercurile politice.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat ieri că România are cea mai mare rată a inflaţiei din UE. Este adevărat, spune preşedintele, beneficiem de rate record, de creştere economică, dar “aş spune că aceasta este creşterea care amăgeşte”.

„La nivelul economiei, se resimte acumularea de deficite şi dezechilibre, indiferent că ne referim la piaţa muncii, la buget, la deficitul comercial sau deficitul contului curent. De exemplu, deficitul comercial şi cel de cont curent plasează România pe contrasensul evoluţiilor regionale, de vreme ce ţările din regiune înregistrează excedente", a completat preşedintele.

Klaus Iohannis a arătat că românii simt efectele volatilităţii şi ale incertitudinii în cursul de schimb şi în creşterea preţurilor, având în vedere că România a ajuns la cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană.

PSD i-a cerut preşedintelui „să nu mai mintă“ şi a calificat spusele sale drept „demagogie“.