Sportul românesc trebuie să depăşească ideea de sponsorizare în relaţie cu lumea de business. Este nevoie de parteneriate, de o relaţie matură sport - business, cu obiective de ambele părţi

Sportul românesc are nevoie de bani, de modernizare, de o des­chi­dere mai mare către lumea de bu­siness, dar şi de mentalităţi noi pentru a redeştepta pofta de miş­care atât la copii şi tineri cât şi pentru a a pro­duce performanţă la vârf, s-au pus de acord reprezentanţi ai lumii sportului prezenţi la emi­siunile SportTalks din cadrul Sports­Fes­tival, care s-a desfăşurat la Cluj în perioada 13-17 iunie.

„Sperăm la cel puţin zece medalii la Tokio. Începem programe de impulsionare a spor­tului de masă, cum este «Ora de sport». Suntem pe direcţia bună, chiar dacă nu există su­fi­cientă finanţare. Mesajul meu către marile companii este să devenim parteneri, să cooperăm pentru a ne atinge împreună obiect­ivele”, a spus Mihai Covaliu, preşe­din­tele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Covaliu a apreciat că iniţiativa Ziarului Financiar „Un teren de sport la fiecare su­per­market”, lansată în 2018 şi care a reunit deja susţinerea multor mari sportivi şi ofi­ciali, este o posibilitate de relansare a miş­cării sportive prin accesul copiilor la o minimă infrastructură sportivă. Peste 50.000 de oameni au participat la Cluj în cele patru zile de SportsFestival la sesiuni demons­trative din peste 30 de sporturi, printre care fotbal, nataţie, badminton, volei de plajă, acrobaţii cu motocicleta, petanque, sărituri de la înălţime sau caiac.

SportsFestival, organizat de cinci tineri clujeni, Patrick Ciorcilă, Horaţiu Pitea, Ştefana Giurgiu, Mirel Alexa şi Tiberiu Pop, este la a doua ediţie şi are ca obiectiv popularizarea activităţii sportive în general, pro­fesionalizarea actorilor din sport - an­trenori, manageri de de cluburi, prepara­tori fizici, dar şi apropierea între lumea sportivă şi lumea de business pentru a găsi căi de dezvoltare şi obiective comune.

Momentul cheie al festivalului a fost un meci demonstrativ de tenis între Simona Halep, Marius Copil, Fabio Fognini si Daniela Hantuchova, cu peste 9.000 de spec­tatori.
În cadrul SportTalks au vorbit despre sport şi business reprezentanţi de federaţii sportive, şefi de companii, specialişti în mar­keting, sportivi români medaliaţi olimpici, specialişti în recuperare medicală şi chiar reprezentanţi ai unei companii de software.

Virgil Şoncutean, CEO Allianz Ţiriac România

♦ În România sportivii nu beneficiază de susţinere din partea cluburilor de care aparţin sau nu au mijloacele financiare care să acopere recuperarea şi tratamentul care sunt necesare în cazul unei accidentări. Din acest motiv, aceştia sunt forţaţi să recurgă la substanţe interzise pentru recuperarea rapidă.

♦ În cadrul unui eveniment sportiv, declaraţia disculpă organizatorul, dar nu rezolvă problema unui eveniment asigurat sau a unei accidentări. Asigurarea este partea din soluţie, atunci când este nevoie, ea acoperă şi partea de tratament, dar şi cea de recuperare. Sunt foarte mulţi sportivi care nu sunt susţinuţi de cluburi sau nu au resurse financiare şi care în urma unei accidentări ajung să recurgă la substanţe interzise pentru recuperare rapidă.

♦ Preţul unei poliţe de asigurare pentru accidente sportive, de exemplu pentru un turneu de fotbal amatori, este estimat la 10 lei şi poate acoperi sume de câteva mii de euro. De asemenea, o altă alternativă pe care o au sportivii români sunt poliţele pe un an, care acoperă mai multe evenimente sportive şi care costă aproximativ 100 de euro.

♦ Jocurile Olimpice din Brazilia au avut un buget de asigurări de 1 mld. de dolari.


Sergiu Mircea, director marketing şi comunicare Banca Transilvania


♦ Sportul înseamnă peste 50% din investiţiile de marketing realizate de Banca Transilvania, dintr-un buget de circa 20 mil. lei pe an.

♦ Motivele din spatele acestor sume sunt favorabilitatea acestui domeniu şi implicarea oamenilor.

♦ Sportul are engagement şi beneficiază de o favorabilitate foarte mare. Adică tu te asociezi cu un brand sau cu o valoare a clienţilor, de care ei sunt foarte ataşaţi, şi tu îţi extragi o mică parte din favorabilitatea pe care care brandul, sportul sau vedeta o are.

♦ Deşi în România domeniul sportiv începe să iasă la suprafaţă, acesta nu este totuşi încă stabil, din această cauză organizatorii de evenimente şi investitorii aleg să acţioneze cu prudenţă.

♦ Cred că nicăieri în lume o companie puternică nu ar face investiţii într-un domeniu în care ar avea de pierdut pe termen lung. Trebuie să existe un beneficiu palpabil imediat. România este o piaţă mică, unde publicul se află încă la început în ceea ce priveşte implicarea în sport, motiv pentru care cei implicaţi în sport acţionează cu precauţie.




Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

♦ Sportul de masă reprezintă o necesitate pentru copiii români, atât din punctul de vedere al întăririi palmaresului sportiv, cât şi din punctul de vedere al sănătăţii şi productivităţii.

♦ E clar că avem nevoie de sportul de masă. Performanţa şi medaliile nu pot fi făcute fără un sport de masă, un sistem care să producă această performanţă. Avem nevoie de mişcare, pentru că doar aşa copiii vor fi mai productivi.

♦ Propunem o nouă abordare a orei de sport, care presupune două discipline sportive, una dintre ele scrima, ultima disciplină care a adus o medalie olimpică la Jocurile Olimpice de la Rio. Este un sport care poate fi practicat şi în aer liber, dar şi într-o sală de sport. Cealaltă propunere este un sport de iarnă, vorbesc despre biatlon. Este foarte important că aceste discipline dezvoltă anumite calităţi pe care orice copil trebuie să le aibă, adică coordonare, echilibru şi atenţie.