Cine nu s-a speriat de Ordonanţa 114 are acum un câştig la bursă de 24%. Bursa românească se îndreaptă spre cel mai bun S1 din 2008 încoace. Câştigurile, proporţionale cu riscurile. Pe termen scurt investitorii aveau minus 17%

Autor: Liviu Popescu 18.06.2019

Investitorii de la bursa românească care au intrat la tranzacţionare pe 19 decembrie 2018, adică la o zi distanţă după ce ministrul de finanţe anunţa adoptarea fără dezbateri a Ordonanţei 114, cel mai controversat act normativ post-decembrist, au în prezent un randament de 24% prin prisma evoluţiei indicelui BET-TR, care reflectă atât evoluţia preţului acţiunilor din prima ligă bursieră, cât şi dividendele plătite de acestea.

Prin urmare investitorii de la bursa locală, printre care şi Pilonul II, SIF-uri, care şi-au asumat riscuri foarte mari în iarna anului trecut când au intrat la cumpărare, şi-au majorat substanţial valoarea portofoliilor pe piaţa de capital şi se îndreaptă spre cel mai bun S1 din 2008 încoace, adică de la criză, potrivit datelor agregate de ZF. „Faptul că indicele BET-TR depăşeşte acum valoarea de la momentul anunţării ordonanţei are cel puţin trei explicaţii: acţiunile băncilor sunt în zona nivelului iniţial, dată fiind afectarea marginală a sectorului, Fondul Proprietatea a avut o creştere intrinsecă, fiind doar indirect influenţat de o eventuală reglementare agresivă în economie, iar principalele com­panii din energie au acum un potenţial de dividende mari - Transgaz, Nuclearelectrica şi altele“, spune Cristian Tudorescu, consultant financiar şi cofondator al Investors Club.

Evoluţia indicelui BET-TR de la începutul anului 2019 vine în principal în contextul în care ordonanţa a înregistrat unele modificări în sens pozitiv pentru companiile listate, mai ales sistemul bancar, pe fondul schimbărilor din interiorul PSD şi al lobby-ului administratorilor de pensii Pilon II.

„De exemplu, taxa pentru bănci este la acest moment cam la 1/6 din intensitatea propusă iniţial, iar societăţile de administrare a fondurilor de pensii vor avea o cerinţă de capital de circa 10 ori mai mică faţă de cât anunţa ministrul finanţelor în decembrie 2018”, spune Tudorescu.