Străinii deţin aproape jumătate din datoria publică totală a României de 70 mld. euro
Aprope jumătate din datoria publică a României a fost cumpărată de nerezidenţi, 49,5% din această datorie fiind deţinută de corporaţiile financiare şi doar 2,7% de rezidenţi din sectorul nonfinanciar.
Cu o datorie publică egală cu 35% din PIB, România a avut anul trecut a şaptea cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistică. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publică a României era deţinută la finalul anului trecut de nerezidenţi, un procent care situează România la mijlocul clasamentului Uniunii în privina deţinerii datoriei suverane de către nerezidenţi. Datoria Germaniei este deţinută de nerezidenţi în proporţie de 47,7%, cea a Franţei în proporţie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
„Ideal este ca datoria publică să fie deţinută de rezidenţi şi să fie preponderent cumpărată din economisirea internă. Nerezidenţii înseamnă în mare investiţiile de portofoliu care cumpără datoria pe termen nu foarte îndelungat. Investiţiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evoluţia pieţei, prin urmare cu cât datoria publică este în mai mare măsură deţinută de nerezidenţi, cu atât eşti mai expus“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Deţinerile nerezidenţilor sunt supuse riscului investiţional pentru că sunt îndeobşte în valută, în vreme ce datoria în lei suportă şi riscul valutar. Statul se vede obligat prin urmare să recurgă şi la împrumuturi în valută pentru că astfel are acces la o plajă de finanţare mai largă, având în vedere aversiunea investitorilor la risc. Potrivit Eurostat, 52% din datoria publică a României era la finalul lui 2018 în euro. Doar aproximativ 20% din datoria în lei a României este deţinută de nerezidenţi. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, la finalul lui 2018 datoria publică a României ere de 330 miliarde de lei (70 de miliarde de euro), echivalentul a 35% din PIB. Doar 10% din această datorie este pe termen scurt, arată Finanţele, în vreme ce Eurostat subliniază că doar 3,3% din această datorie este pe un termen mai mic de un an.
Media datoriei publice în Uniunea Europeană este de 80% din PIB, cu mult peste ţinta maxim admisă de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht. Aceasta a fost acumulată mai cu seamă în timpul gravei crize financiare începute acum zece ani şi sunt ţări care s-au îndatorat grav – cea mai vulnerabilă rămânând Grecia, cu o datorie publică de 181% din PIB. Datorii mari are şi Italia – 132% din PIB, Portugalia - 121% din PIB Belgia - 102% din PIB, Franţa - 98% din PIB sau Spania - 97% din PIB. Între ţările din est nou intrate în UE, Ungaria are datoria cea mai mare – 70,8% din PIB, urmată de Slovenia cu 70% din PIB. Germania, graţie excedentului pe care îl înregistrează de câţiva ani şi unei creşteri economice bune, va coborî foarte probabil anul acesta sub pragul de 60% din PIB (60,9% din PIB la finalul anului trecut).
Datoria României de 35% din PIB pare una mică în raport cu exigenţele Tratatului de la Maastricht. Dar economiştii arată că România are o economie mică ce nu poate suporta datorii publice foarte mari, majorarea datoriei la peste 45% din PIB fiind un pericol pentru stabilitatea macroeconomică.
„Tratatul de la Maastricht stabileşte nivelul de sus al datoriei la 60% din PIB. Dar nu este şi nivelul până la care oricine se poate întinde pentru că nivelul maxim este acela până a care datoria poate fi finanţabilă“, comentează Ionuţ Dumitru. Un studiu al BNR din trecut stabile o astfel de grilă la 40 - 45% din PIB. Datoria României s-a redus în ultimii ani ca pondere în PIB pentru că economia a crescut puternic. Nominal însă datoria se acumulează necontenit, iar bugetul de stat a ajuns să plătească dobânzi la datorie până la nivelul de 3 miliarde de euro anual.
