Încă un avertisment! Creşterea economică de 5% nu este suficientă pentru a ţine în frâu deficitul fiscal, care a ajuns în luna mai la cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani
♦ Economia a crescut în T I/2019 cu 5%, dar creşterea nu a adus suficiente venituri la buget pe măsura cheltuielilor angajate, astfel ca deficitul fiscal să fie ţinut sub control ♦ Acesta a trecut în ianuarie - mai de 1,4% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat în primele cinci luni dintr-un an, din 2011 încoace.
Deficitul bugetar s-a majorat la finalul lui mai la 1,43% din PIB, faţă de 0,88% din PIB în aceeaşi perioadă din 2018. Deficitul a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde de lei (plus 80% faţă de ianuarie - mai 2018), după ce veniturile au crescut cu 11,6%, până la 123,8 mld. lei, dar cheltuielile au avansat cu 16,3%, până la 138,5 mld. lei, cu un plus la salarii de 24,6% şi de 15% la asistenţa socială (care finanţează în primul rând pensiile).
Un lucru bun este că, pe zona veniturilor din TVA, creşterea este cu două cifre - un plus de 12,8% (până la 24,8 mld. lei) pe primele cinci luni şi de 15,5% în mai 2019/mai 2018 (până la 5,2 mld. lei).
Totuşi, în primele cinci luni din 2019, deficitul bugetar a fost mai mare decât în primele cinci luni din 2018 cu 6,5 miliarde de lei. Doar în luna mai, faţă de mai 2018, deficitul s-a majorat cu 1,2 miliarde de lei (plus 57%), până la 3,3 miliarde de lei (2,1 mld. lei în mai 2018). În luna mai 2019 veniturile au crescut cu 14%, an/an, dar cheltuielile au avansat cu 18%, peste creşterea de 16,3% înregistrată în primele cinci luni din an. Dacă cheltuielile şi veniturile rămân în aceeaşi paradigmă, deficitul bugetar va ajunge la final de an la 3,4% din PIB.
„Conservarea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB devine mult mai dificilă“, comentează Valentin Tătaru, economist al ING Bank. În faţa acestei realităţi şi având în vedere că suntem în ani electorali, economiştii se aşteaptă ca, din nou, investiţiile să fie sacrificate. În primele cinci luni din an cheltuielile de capital (investiţiile statului) au fost de 6,2 mld. lei, în creştere cu doar 500 mil. lei faţă de primele cinci luni din 2018.
Tătaru anticipează că, pe lângă investiţiile care vor fi reduse la minim, mediul de afaceri se mai poate aştepta la întârzierea rambursărilor de TVA. Potrivit economistului, menţinerea bugetului în ţinta de deficit de 3% din PIB ar putea însemna un compromis între două tipuri de costuri politice: depăşirea ţintei de deficit care ar determina activarea de către Bruxelles a procedurii de deficit excesiv şi un început de consolidare fiscală internă, nepopular îndeobşte.
Potrivit execuţiei bugetului general consolidat, la cinci luni veniturile au fost de 123,8 mld. lei, în creştere cu 11,6%, an/an. Încasările din contribuţii de asigurări au crescut cu 18,5%, cele din TVA cu 12,8%, veniturile nefiscale au avansat cu 11,5%, iar cele din accize cu 5,6%.
Potrivit Finanţelor, încasările din contribuţiile de asigurări au fost influenţate de creşterea efectivului de salariaţi din economie, a câştigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar şi de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului (transferul a majorat practic contribuţia pentru că a majorat baza de impozitare de la 37,25% la 44,7%.
S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 7,9% pe fondul reducerii – spun reprezentanţii Ministerului Finanţelor - cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 138,5 miliarde de lei, cu 16,3% mai mari, an/an. Cheltuielile de personal au fost cu 24,6% mai mari la cinci luni, an/an, (20,5% mai 2019/mai 2018), creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în baza legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
În aceeaşi vreme, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 14,8% faţă de primele cinci luni ale anului precedent. În condiţiile în care, în ultimii ani, statul s-a împrumutat masiv, cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 13,7% în primele cinci luni. an/an. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 15%, fiind influenţate, în principal, de majorarea punctului de pensie şi de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari.
