Economiile Europei de Est se decuplează de încetinirea zonei euro. Deocamdată

Drept urmare, economiştii de la Vienna Institute for International Economic Studies (wiiw) şi-au majorat proiec­ţi­ile de creştere pentru aceste economii. În cazul României, creşterea economică a fost revizuită în sus la 4,1% pe 2019. Însă analişti avertizează că în regiune există riscul de supraîncălzire.

Desprinderea statelor est-europene de restul UE se observă şi în prognozele economice actualizate ale Comisiei Europene. Astfel, CE şi-a îmbunătăţit estimările de creştere în 2019 pentru România de la 3,3% la 4%, pentru Polonia de la 4,2% la 4,4% şi pentru Ungaria de la 3,7% la 4,4%.

Anterior, analiştii wiiw anticipau o temperare a creşterii în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, cauzată de încetinirea creşterii economice la nivel mondial, încetinire observată deja în zona euro, scrie Intellinews. În condiţiile în care economiile regiunii sunt strâns legate de cele din zona euro, în special de Germania, ca principale pieţe de export, acestea erau aşteptate să urmeze la rândul lor o direcţie de încetinire.

Însă, deşi s-a observat o oarecare încetinire în unele locuri, aceasta este cu mult sub cea previzionată de wiiw în primăvară. Drept urmare, majorarea estimărilor decisă de wiiw a fost una „pozitivă şi puternică“.

Estimarea de creştere pentru Ungaria a fost majorată cu 0,8%, la 4,1%, pentru Polonia cu 0,9% la 4,6%, pentru Bulgaria cu 0,7% la 3,5%.

wiiw remarcă performanţa solidă la export a mai multor ţări din regiune şi faptul că salariile stau la baza creşterii economice. „Dacă vorbim de sursele de creştere, atunci principal sursă este în continuare cererea intern şi în special consumul privat. Principalul factor din spatele creşterii consumului privat este creşterea salariilor private“, notează Vasili Astrov, economist al institutului.

Deficitele de forţă de muncă au ridicat semne de întrebare privitoare la creşterea viitoare a Europei centrale, în condiţiile scăderii populaţiilor de vârstă activă şi a ratelor şomajului la nivelul nemaiînregistrate de la căderea comunismului. Totuşi, wiiw atrage atenţia asupra unui „cerc virtuos de creştere a salariilor şi investiţiilor“ observat în ultimii ani, în condiţiile î care eforturile de a găsi suficienţi muncitori determină firmele să investească în automatizare şi robotizare.

Pe de altă, parte, avertizează wiiw, deşi o perioadă lungă de timp creşterea salariilor nominale a fost decuplată în mare parte de inflaţie, care s-a menţinut scăzută, acum „într-o oarecare măsură, această creştere continuă a salariilor începe să se traducă în presiuni inflaţioniste în creştere“.

Astrov raportează semne de supraîncălzire în special în România, Ungaria, Polonia şi Bulgaria.

„România este singura ţară unde credem că există motive reale de îngrijorare cât priveşte supraîncălzirea“, notează Astrov, făcând referire la deficitul de cont curent ridicat şi în creştere şI la problemele de competitivitate externă.

Deşi ţările din regiune s-au decuplat acum de încetinirea zonei euro, o deteriorare în continuare a mediului extern a putea duce la o încetinire semnificativă în următori ani. Economiile mici şi deschise din Europa centrală ar avea cel mai mult de suferit, avertizează wiiw, potrivit Emerging Europe.