Deficitul de cont curent a crescut cu o treime în primele cinci luni din 2019, până la 3,4 mld. euro

Autor: Adelina Mihai 16.07.2019

Creşterea consumului, reflectată în avansul importurilor de bunuri, a fost principalul factor care a adâncit deficitul de cont curent al României cu peste 800 mil. euro în primele cinci luni din an.

Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 33% în primele cinci luni din 2019, după ce deficitul de la comerţul exterior cu bunuri a crescut cu un procent similar, iar surplusul de la comerţul cu servicii a rămas la acelaşi nivel ca în 2018.

„În perioada ianuarie - mai 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un de­ficit de 3.401 mil. euro, comparativ cu 2.564 mil. euro în perioada ianuarie - mai 2018; în struc­tură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1.476 mil. euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 116 mil. euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 778 mil. euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 255 milioane euro“, arată datele publicate ieri de Banca Naţională a României.

Astfel, în primele cinci luni din an deficitul co­merţului exterior cu bunuri a ajuns la 6,5 mld. euro, în creştere cu 30% faţă de perioada si­milară din 2019, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Deficitul la comerţul extern cu bunuri a crescut pentru că nivelul importurilor s-a majorat foarte mult, pe baza creşterii consumului. Până în prezent însă, o mare parte din acest deficit a fost acoperită de excedentul din fiecare an la comerţul exterior cu servicii. Potrivit datelor Băncii Naţionale, excedentul comerţului exterior cu servicii a rămas relativ constant în primele cinci luni din 2019 şi a ajuns la 3,3 mld. euro (Ă4% faţă de perioada similară din 2018), astfel că această creştere nu a putut să acopere majorarea semnificativă a deficitului de la comerţul cu bunuri.

Potrivit analistului economic Au­re­lian Dochia, creşterea deficitului co­mercial constituie o vulnerabilitate pentru România, aşa cum s-a întâmplat în criza din 2008 - 2009, când acel deficit extern ajunsese la 12% din PIB şi a constituit una dintre marile probleme şi vulnerabilităţi ale economiei. Totuşi, el crede că situaţia actuală nu poate fi comparată cu cea de atunci şi nici gradul de pericol pentru economie nu este foarte mare.