Preşedintele Iohannis a promulgat legea prin care Finanţele sunt obligate să motiveze diferenţele semnificative dintre prognozele bugetare ale statului şi cele ale Comisiei Europene

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat modificarea Legii responsabilităţii fiscal - bugetare 69/2010 prin care diferenţele semnificative dintre prognozele bugetare stabilite de autorităţile României şi cele ale Comisiei Europene trebuie descrise şi motivate ca urmare a folosirii metodelor de calcul diferite.

Un alineat nou din legea modificată a responsabilităţii fiscal-bugetare prevede: „Prognozele bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene şi, după caz, cu cele ale altor organisme independente. Diferenţele semnificative dintre scenariul bugetar ales şi previziunile Comisiei Europene sunt descrise şi motivate, în special dacă nivelul sau creşterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menţionate în previziunile Comisiei Europene“.

Modificarea legii s-a produs pentru alinierea legislaţiei naţionale la cea a Uniunii. La fel de adevărat este însă că între guvernele PSD, pe de o parte, şi preşedintele Iohannis şi opoziţia pe de alta, au existat destule ciocniri legate de prezentarea unor cifre macroeconomice în ţară, diferite de cele anticipate de Comisia Europeană, unele plecând chiar de la metodologia diferită de generare a prognozelor sau de calculare a rezultatelor. De pildă, guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2018 pe o creştere de 5,5% (apoi de 6,1%) anticipată de Comisia de Prognoză pentru ca avansul real să fie de 4,1%, mai apropiat de prognoza Bruxellesului decât de cea a Bucureştiului.

Chiar recent Finanţele a trebuit să explice de ce pentru T I/2019 Eurostat a anunţat că deficitul fiscal al României este de 4,5% din PIB, când el este de 0,54% din PIB pe cash. Diferenţa dintre soldurile menţionate în comunicatul Eurostat şi datele publicate lunar de Finanţe provine atât din metodologia de calcul (sistemul european de conturi utilizează metoda pe angajamente), cât şi din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier. Valoarea de 4,5% din PIB trimestrial este calculată de Eurostat pe baza soldului ESA ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB. Finanţele raportează doar deficitul cash.