Avalanşă de tranzacţii în vara lui 2019. Analiştii macro îşi continuă avertismentele, dar investitorii se scaldă în bani şi au luat România în ţintă

Vara anului 2019 se anunţă printre cele mai dinamice pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România. În fiecare săptămână mai vine câte o tranzacţie. Ultimele, vânzarea diviziei de turism a EuroLines către grupul german DerTour şi preluarea pachetului majoritar de acţiuni al Global Tehnical Group, specializat în soluţii tehnologice pentru clădiri de birouri şi comerciale, către fondul de investiţii Abris, certifică creşterea în următorii ani a două sectoare: turismul şi clădirile de birouri/comerciale.

La acestea se adaugă investiţii în furnizorii de servicii medicale private, achiziţiile de clădiri de birouri, unele aflate în curs, precum şi tranzacţiile pe piaţa de materiale de construcţii.

Ce ne spun toate aceste achiziţii? Că în pofida temerilor privind stabilitatea creşterii economice, a evoluţiei deficitului bugetar şi de cont curent, investitorii evaluează potenţialul economiei româneşti pentru următorii 5-10 ani la nivel înalt.

La această îmbunătăţire a percepţiei se adaugă şi semnalele de scădere a dobânzilor de referinţă din Statele Unite ale Americii şi de menţinere în teritoriu negativ a dobânzii de referinţă a Băncii Centrale Europene.

Când investitorii ştiu că banii vor fi ieftini pentru o bună perioadă de acum încolo, nu ezită să ia riscuri pe pieţele emergente.

Diferenţa între viziunea macro, cu semne de întrebare asupra evoluţiei României în următorii ani, şi cea a oamenilor care vor să facă bani se vede în cel mai recent raport al BNP Paribas Real Estate, divizia de imobliare a celei mai mari bănci din Franţa.

„Creşterea deficitului bugetar din ultimii ani nu a fost determinată de majorarea cheltuielilor bugetare, ci a fost consecinţa unor taxe mai scăzute. În consecinţă, ponderea veniturilor bugetului consolidat în PIB a scăzut la 31-32% în 2017-2018, de la circa 35% în 2014-2015. Pentru a reechilibra balanţa fiscală pare probabilă o creştere a poverii fiscale în perioada următoare“, afirmă în raport economistul-şef pentru Europa Centrală şi de Est al BNP Paribas, Michal Dybula.

Aici ar fi de comentat că ponderea veniturilor bugetare în PIB nu a fost în perioada 2014-2015 de 35% ci de 32-33%, conform www.mfinante.ro. Însă este evident că evoluţia macro a României din ultimii ani ridică semne de întrebare pentru analiştii bancari. În schimb, Olga Melihov, la acea dată şefă BNP Paribas Real Estate România, afirma în editorialul de deschidere a raportului, intitulat „România, steaua care răsare a Europei de Est“ că există un număr substanţial de motive pentru ca investitorii să se uite mult mai atent la potenţialul imens („tremendous“) de investiţii în România. 

„România poate surprinde cu oportunităţile sale, indiferent dacă este vorba de sectorul comercial, rezidenţial sau hotelier sau pentru potenţialul său de dezvoltare a infrastructurii.“ De asemenea, este menţionată competiţia dură pentru „active imobiliare de primă mână“. „Capitalul local a intrat în competiţie pentru «asseturi excepţionale» din Bucureşti şi marile oraşe“,  afirmă Melihov.

Iată că achiziţia de către Dedeman a The Bridge, clădirea de birouri din estul Bucureştiului  - care a distrus ideea de campus universitar din zona Grozăveşti-Politehnică, dar a dat o nouă valoare zonei din punct de vedere imobiliar - a atras atenţia asupra noilor poli de birouri din Capitală.

Cele cinci mari motive de a investi în România în viziunea BNP Paribas sunt: creşterea economică dublă faţă de media din zona euro, abilităţile tehnice şi de învăţare a limbilor străine ale românilor, maturitatea la care a ajuns piaţa de real estate, oportunităţile din agricultură şi tradiţia industriei de automotive.

Din punctul de vedere al pieţei de birouri, de retail, de logistică, industriale şi comerciale, 2018 şi 2019 sunt ani de vârf. Spre exemplu, se aşteaptă pentru 2019 să fie livraţi 300.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale în România, faţă de o medie de circa 100.000 mp între 2015 şi 2018.

La clădirile de birouri 2019 aduce prima scădere a yield-ului (randamentului) sub 7%, ceea ce înseamnă o maturizare a pieţei.

Pentru piaţa de spaţii logistice şi industriale 2019 a însemnat un record cu aproape 600.000 mp livraţi faţă de 400.000 mp livraţi în 2016-2017 şi 150.000 -200.000 mp livraţi în perioada 2012-2014.

Dintr-odată, iată că România este privită altfel de către investitorii instituţionali. O reechilibrare a balanţei bugetare, care să nu frâneze sau să frâneze cu măsură creşterea economică, ar aşeza economia pe un drum şi mai solid.