Tragedia de la Caracal este expresia decăderii oraşelor mici şi a comunelor din sudul României: „La noi în zonă se practică rechineala, pentru că nu avem transport în comun.“

În oraşul Caracal şi împrejurimi, zona în care s-au petrecut crimele care au zguduit întreaga ţară, se conturează un tablou al sudului ţării în care autorităţile nu pot oferi cetăţenilor servicii de bază precum transportul sau pro­tecţia asigurată de organele de poliţie.

În Do­brosloveni, satul natal al Alexandrei Mă­ce­şanu, la Poliţie închide la orele 16, iar ce­tăţenii care vor să se deplaseze spre Cara­cal nu au acces la un mijloc de transport în co­mun sigur, fiind nevoiţi să apeleze la ceea ce localnicii numesc „rechineală“ - servicii de transport ilegale realizate cu maşini per­sonale.

Tabloul în degradare este completat de familii destrămate de plecarea în străinătate ale părinţilor pentru a asigura un trai mai bun copiilor. Oportunităţile sunt puţine în zonă: cel mai mare angajator cu sediul în ora­şul Caracal este Romaniţa, un produ­că­tor de articole de îmbră­căminte, care a avut în 2018 un număr mediu de 621 de an­gajaţi.

Chiar şi aşa, oraşul atrage localnici ai comu­nelor din împrejurimi care vin în Caracal să lucreze, să studieze sau pentru alte activităţi.

Transportul în comun defectuos împinge navetiştii să aleagă curse de ocazie, o practică denumită de localnici „rechi­neală“. Practic, anumite persoane oferă servicii de transport ilegale cu maşina per­sonală, a spus pentru ZF un tânăr din Caracal care este student în Bucureşti.

Principalele rute de deplasare a nave­tiştilor sunt Drumul European 60, dinspre Craiova, şi Drumul Naţional 64, dinspre Slatina, acelaşi drum pe care Alexandra Mă­ce­şanu, eleva de 15 ani din Dobroslo­veni, a fost văzută ultima dată.

Un drum de la Dobrosloveni, la Caracal, preţ de 6 kilometri, costă între 2 şi 3 lei pentru o cursă de ocazie. Dinspre Dobroslo­veni spre Caracal, în timpul vacan­ţei de vară, sunt doar două microbuze în tim­pul dimi­neţii, unul la ora 5 şi altul la ora 7.15, potrivit Mediafax, care citează o prietenă de-a vic­timei. Astfel, Alexandra Măceşanu a recurs la o cursă de ocazie. În acelaşi mod a dispărut în aprilie 2019 şi Luiza Melencu (18 ani), care făcea naveta pe ruta spre Craiova, ea provenind din comuna Dioşti, localitate la vest de Caracal, spre Craiova.

Suspectul, Gheorghe Dincă, a fost identificat şi arestat vineri.

Dincă şi-a recunoscut duminică faptele şi a spus le-a ucis pe fete şi că a ars cele două cadavre.

Tinerii din oraş şi din împrejurimi sunt îm­pinşi de lipsa de oportunităţi din zonă să plece către oraşele mari din România sau să emi­greze.

Cei care sunt ab­solvenţi ai liceelor bune pleacă la facultate în Bu­cureşti sau Craiova de obicei, în timp ce alţii pre­feră să se îndrepte către o şcoală post­liceală sau să caute oportunităţi de angajare în străinătate.

Câştigul salarial mediu net în Olt este de  2.736 lei, mai mic cu 13% faţă de media na­ţio­nală de 3.101 lei net în luna mai a acestui an, potrivit datelor INS. În Dolj veni­tul sa­la­rial mediu net în luna mai a fost de 2.703 lei.

Judeţul Olt, cu o populaţie de 415.500 de locuitori, a avut avut în decembrie 2018 o rată a şomajului de 6,3%, dublă faţă de media naţională de 3,3%.

Judeţul Dolj a avut o rată a şomajului mai mare, de 7,4%.

Industria din oraşul judeţului Olt este sus­ţinută de câteva fabrici precum Yazaki, pro­ducător japonez de componente auto, furnizor pentru Ford, sau Romaniţa, fabrică de textile.

Romaniţa, producător de articole de îmbră­căminte, susţine 621 de locuri de muncă, aproape la jumătate faţă de câţi avea în anul 2013.

Alţi angajatori importanţi au fugit de zonă.

Compania Hame, producător de con­serve de pate, a plecat din Caracal în 2018. În 2013, primul an pentru care există date publice, fabrica avea 254 de angajaţi, iar în 2017 mai avea 70 de angajaţi.

Pe de altă parte, cel mai mare angajator din Caracal, dar care are sediul social în alt judeţ, producătorul de componente auto Yazaki, are o situaţie financiară solidă bazată pe colaborarea cu Ford România, iar la Caracal compania are peste 1.000 de angajaţi.

Zona de sud a ţării, în special zona Olteniei, este asociată şi cu un rai al interlo­pilor. În oraşul Cara­cal au fost mai multe incidente de la începutul acestui an în care clanurile de interlopi au intrat în altercaţii, uneori folosind săbii sau alte arme. 

În satul Buzescu, din judeţul Teleorman, un interlop a făcut o construcţie copie fidelă a jude­că­toriei din Caracal, după modelul primei instanţe judecătoreşti care l-a condamnat la închisoare cu executare.