Teama că războiul comercial mondial se va transforma într-unul monetar forţează băncile centrale mari din Asia să intre în cursa reducerii dobânzilor pentru a-şi deprecia monedele. Fed a dat startul acestei întreceri şi toată lumea aşteaptă să vadă ce va face BCE

După ce banca centrală a Australiei şi-a relaxat politica monetară atât în iunie, cât şi în iulie, iar săptămâna trecută Rezerva federală americană a tăiat dobânzile pentru prima dată în ultimii zece ani, trei bănci centrale din regiunea Asia-Pacific au şocat ieri pieţele cu reduceri agresive de dobânzi.

Băncile centrale din Noua Zeelandă, India şi Thailanda au luat aceste decizii în contextul în care banca naţională a Chinei şi-a folosit moneda, yuanul, ca armă în războiul comercial cu SUA, depreciind-o pentru a face exporturile chinezeşti, scumpite de tarifele lui Trump, mai competitive ca preţ. Investitorii şi economiştii aşteaptă acum mutările Băncii Centrale Europene şi Băncii Japoniei care, dacă nu intră în cursa reducerilor de dobânzi, riscă să-şi vadă monedele apreciindu-se la niveluri necompetitive, scrie Reuters.

Băncile centrale ale Noii Zeelande şi Indiei au efectuat reduceri de dobânzi mai mari decât s-a anticipat, iar diminuarea de 25 de puncte de bază efectuată de banca naţională a Thailandei a surprins pe toată lumea. Băncile centrale sunt forţate să acţioneze mai îndrăzneţ pentru a stimula creşterea economiilor lor în condiţiile în care agra­varea tensiunilor comerciale dintre SUA şi China ameninţă creşterea economiei globale, iar războaiele valutare fac dezastru pe pieţele financiare, notează Bloomberg.

Fed a deschis săptămâna trecută calea pentru mai multă relaxare monetară în regiune, iar pieţele iau în calcul o nouă reducere de dobândă în septem­brie după ce Trump a ameninţat că va extinde tarifele la toate importurile din China. Şi BCE este aşteptată să acţioneze în septembrie sau cel puţin să facă mai clară traiectoria politicii monetare pentru zona euro.

„Cererea încetineşte la nivel global, iar presiunile inflaţioniste nu dau semne de creştere“, spune Chang Wei Liang, strateg la DBS Group Holdings din Singapore.

Băncile centrale ale marilor economii se luptă nu doar cu incertitudinile din economia globală, ci şi cu limitele propriilor dispozitive de apărare contra viitoarei recesiuni. BCE are deja dobânzile pentru depozite în teritoriul negativ şi ar putea fi nevoită să repornească programul de achiziţii de active pe care l-a oprit în decembrie, adică nu cu mult timp în urmă.

Ameninţarea unui război monetar dă noi dureri de cap Băncii Japoniei deoarece investitorii, în goana lor după adăpost, cumpără yeni, contribuind astfel la aprecierea monedei nipone. Un yen slab este vital pentru ecomomia Japoniei, care este dependentă puternic de exporturi.  Ca şi BCE, Banca Japoniei experimentează deja cu dobânzile negative.

Băncile comerciale europene critică de mult timp politica dobânzilor negative, spunând că aceasta le erodează profiturile. De asemenea, dobânzile mici sau negative  forţează fondurile de pensii, care de obicei investesc în obligaţiuni guvernamentale, să caute profituri mai mari în active mai riscante. În plus, dobânzile negative fac ca depozitele constituite la bănci să fie lipsite de valoare.

„Creşterea a încetinit deja semnificativ, iar eve­nimentele din această săptămână arată cum moneda va juca un alt rol în deciziile de politică monetară“, spune Sian Fenner, economist la Oxford Economics.

Banca centrală a Indiei a coborât dobânda de politică monetară cu 35 de puncte de bază, un ritm neobişnuit, la 5,4%, aceasta fiind a patra reducere efectuată anul acesta.

În Noua Zeelandă, dobânda a fost diminuată cu 25 de puncte de bază. Reducerea din Thailanda este prima din ultimii patru ani. Intervenţiile băncilor centrale au avut efecte pe pieţele valutare. Dolarul neozeelandez s-a depreciat cu peste 1% faţă de dolarul american, iar bahtul thailandez a scăzut cu 0,2%.

Analiştii cred că băncile centrale din Noua Zeelandă şi Australia au suficient spaţiu de manevră pentru noi tăieri de dobânzi.

„Chiar nu este de domeniul fanteziei scenariul în care suntem nevoiţi să folosim dobânzi negative“, a afirmat guvernatorul băncii naţionale a Noii Zeelande Adrian Orr.

Intervenţiile îndrăzneţe din această săptămână ar putea reprezenta o încercare a băncilor centrale de a profita de schimbul de focuri mai lejer din războiul valutar de dinaintea unor acţiuni mai hotărâte, care ar complica deciziile de politică monetară, mai spun analiştii. Cu alte cuvinte, pentru ele cea mai bună apărare este ofensiva.

Guvernatorul Orr a explicat că cea mai mare provocare pentru politica monetară a instituţiei sale este nivelul redus al dobânzilor din alte părţi ale lumii.

„Ofensiva este cea mai bună defensivă“, spune Josh Williamson, economist la Citi. „Membrii consiliului de politică monetară sunt mai îngrijoraţi de turbulenţele din economia globală şi de impactul acestora asupra economiei neo-zeelandeze prin intermediul comerţului.“ Banca centrală a Indiei a fost anul acesta cea mai agresivă din Asia în ceea ce priveşte tăierea dobânzilor. Creşterea economică este la minimul ultimilor cinci ani, iar investiţiile slăbesc.