Războiul comercial dintre SUA şi China riscă să arunce economia mondială în prima recesiune din ultimul deceniu

Producţia industrială a Germaniei a înregistrat în iunie cea mai mare scădere anualizată din ultimii zece ani. Cifrele - un declin de 5,2% faţă de anul trecut şi de 1,5% în raport cu luna anterioară, potrivit statisticii oficiale - sunt în­fricoşătoare, spun analiştii, şi alimentează temerile că cea mai mare economie europeană a ajuns în pragul recesiunii, notează Financial Times.

În SUA, recesiunea este un risc „mai mare decât ar trebui să fie şi mai mare decât era în urmă cu două luni“, spune  Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA şi consilier economic al Casei Albe în timpul ultimei recesiuni. „Te poţi juca adesea cu focul fără să se întâmple ceva nedorit, dar dacă te joci prea mult în cele din urmă te vei arde.“ Summers, care acum predă la Universitatea Harvard, încă vede o probabilitate mai mică de 50% ca SUA să intre în recesiune în următoarele 12 luni, însă investitorii sunt mai pesimişti.

Un segment al curbei yieldurilor urmărit îndeaproape de pieţe - diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la zece ani şi cele scadente la trei luni - arată cea mai mare inversiune din 2007 încoace, semn că pariurile investitorilor iau în calcul o perioadă prelungită de slăbiciune economică.

În timp ce soliditatea pieţelor muncii la nivel global şi politicile mone­tare mai laxe adoptate de băncile centrale ar trebui să asigure un sprijin pentru creşterea economică, eco­no­miştii încearcă să-şi ima­gineze ce ar putea provoca recesiunea. Cei mai mulţi se tem de turbulenţele din comerţ. Unul din aceste scenarii presupune că preşedintele SUA Donald Trump îşi pune în aplicare ameninţarea de a aplica tarife de 10% pe importurile chinezeşti rămase netarifate, în valoare de 300 de miliarde de dolari, iar preşedintele Chinei  Xi Jinping va contraataca. În timp ce costul direct al tarifelor noi va fi probabil mic, incertitudinile create de escaladarea conflictului comercial pot descuraja investiţiile, angajările şi în cele din urmă consumul.

Şi între Japonia şi Coreea de Sud se duce un război comercial, iar temerile că Marea Britanie se îndreaptă spre un Brexit fără acord cresc. Incertitudinea este nocivă pentru companii, forţându-le să-şi reducă sau să-şi retragă investiţiile. O astfel de situaţie măreşte durerea pe care o simt deja producătorii din industria manufacturieră, iar durerea va radia spre sectorul serviciilor. Cum companiile vor începe să facă disponibilizări sau să reducă salariile, consumatorii îşi vor pierde pofta de a cheltui. Deşi băncile au început deja să diminueze dobânzile, guvernele s-ar putea dovedi prea lente în relaxarea politicii fiscale, iar în aceste condiţii entuziasmul  investitorilor, al companiilor şi consumatorilor ar putea să rămână la niveluri reduse. De aceea, multe depind de încrederea companiilor şi consumatorilor.

În Germania, producţia industrială a înregistrat în iunie o scădere mai mare decât s-a anticipat. Carsten Brzeski, economist şef pentru Germania la ING, a descris datele ca fiind -devastatoare şi fără de speranţăî. După ce anul trecut a încetinit până la limita recesiunii, ecomomia germană şi-a revenit în primele trei luni ale acestui an. Însă mulţi economişti, inclusiv de la banca centrală germană, cred că datele privind PIB-ul care vor fi publicate săptămâna viitoare vor arată că economia s-a contractat din nou în trimestrul doi. În trimestrul trei al anului trecut, PIB-ul s-a comprimat cu -0,2%, iar în ultimul trimestru din 2018 a stagnat.

„Ar trebui să ne pregătim de o contracţie în economia Germaniei în al doilea trimestru, aceasta dacă nu cumva exporturile vor surprinde plăcut vineri“, a spus Brzeski.

O criză în industria auto şi intensificarea războiului comercial dintre SUA şi China au transformat Germania din motorul de creştere economică al zonei euro în unul dintre cei mai slabi jucători.