Scumpirea alimentelor, motorul principal al avansului inflaţiei la 4,1% în iulie. Faţă de luna precedentă, preţurile de consum au înregistrat în iulie o scădere de 0,2%

Autor: Răzvan Botea 13.08.2019

Statistica arată că indicele preţurilor de consum a urcat în luna iulie a acestui an la un ritm anual de 4,1%, motorul principal al creşterii fiind zona de produse alimentare, unde preţurile de consum au consemnat un avans anual de 5,15% în luna iulie a acestui an. Produsele nealimentare s-au scumpit cu un ritm anual de 3,4%, în timp ce preţurile din servicii au crescut la un ritm anual de 4,11% în iulie.

Avansul inflaţiei din această lună este în linie cu aşteptările guver­na­torului  Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a spus săptămâna trecută că inflaţia de bază a crescut pe fondul presiunii pe care o pune cererea din piaţă, dar şi din cauza costurilor salariale din care rezultă o creştere a preţurilor.

Adrian Vasilescu, consilier al BNR,  a spus pentru ZF că acest curent inflaţionist din România ar fi putut fi evitat dacă autorităţile de reglementare, în special din zona de energie, ar fi profitat de perioada de inflaţie negativă dintre 2015 şi 2016 şi ar fi luat măsuri.

„Din octombrie 2017 şi până în prezent România suportă un nou ciclu inflaţionist. Cauzele sunt clare - autorităţile de reglementare nu şi-au organizat bine aparatul de intervenţii. România venea dintr-o perioadă de doi ani de inflaţie negativă, iar autorităţile de reglementare ar fi putut interveni cu măsuri necesare. Vorbim de piaţa energiei, combustibilului. Ele au venit cu măsuri de creştere a preţurilor, la care s-au adăugat accizele şi astfel s-a format un ciclu inflaţionist cu şocuri periodice“, a spus Adrian Vasilescu.

Vasilescu a mai spus că Banca Naţională a luat toate măsurile pentru a calma creşterea preţurilor de consum şi, dacă nu ar fi intervenit, inflaţia ar fi urcat şi mai mult. „Nu ştiu care au fost calculele lor (ale autorităţilor de reglementare - n. red.), dar cert este că nici măcar nu au avertizat BNR, ne-am trezit cu măsurile luate. Împreună cu problema accizelor, acest lucru a provocat un ciclu inflaţionist continuu, cu perioade de uşoare scăderi. BNR a ridicat tot timpul stăvilare în condiţii specifice. La o inflaţie medie de 4%, BNR a răspuns cu o dobândă de politică monetară de 2,5%, fiind nevoită să-şi activeze toate instrumentele pentru a calma inflaţia. Dacă BNR nu ar fi intervenit, inflaţia se ducea şi mai sus.“

Jocul internaţional al combus­ti­bililor influenţează de asemenea creşterea indicelui preţurilor de consum din România. Astfel, dacă va creşte preţul ţiţeiului, creşte şi inflaţia din România. În zona de alimente se întâmplă acelaşi lucru, în special în contextul în care deficitul comercial din această zonă a fost în primele şase luni ale acestui an de mai bine de 1 mld. euro.

„A crescut preţul cărnii de porc în UE, ne-am trezit şi noi cu scumpiri, în condiţiile în care importăm. România are o balanţă comercială deficitară, contul curent este de asemenea pe deficit.“

Faţă de luna precedentă, preţurile de consum au scăzut cu 0,2%, iar produsele alimentare au înregistrat o scădere a preţurilor de 0,66%. Preţurile produselor nealimentare au scăzut cu 0,02%, însă serviciile s-au scumpit cu 0,1%.

Statistica a arătat ieri că inflaţia anuală a urcat la 4,1% în luna iulie a acestui an. Preţurile mărfurilor alimentare au condus avansul, rata inflaţiei crescând în această zonă cu 5,15% în luna iulie. Preţurile la bunuri nealimentare au crescut cu o rată anuală de 3,44%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în servicii a fost de 4,1% în luna iulie a acestui an.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus săptămâna trecută că se aşteaptă la o temperare a inflaţiei, dar începând cu anul viitor, iar pentru 2019 prognoza BNR este o inflaţie de anuală de 4,2%. Pentru anul 2020 este de aşteptat o inflaţie de 3,4%, în intervalul ţintit de BNR.