De dobânzile negative nu mai scapă nimeni: deponenţii vor simţi durerea provocată de ele

Autor: Catalina Apostoiu 13.08.2019

Până acum, băncilor le-a fost teamă să treacă dobânzile negative pe umerii deponenţilor individuali, însă acest lucru ar putea fi pe cale să se schimbe, scrie Bloomberg.

În Scandinavia, unde dobânzile sub zero reprezintă normalul de mai multă vreme decât în alte părţi, industria serviciilor financiare a făcut mai multe ajustări dramatice pentru a supravieţui acestui regim. Băncile s-au bazat mai mult pe administrarea de active sau alte servicii care generează comisioane şi mai puţin pe businessul tradiţional al creditării şi deţinerii de depozite. Însă, cum sfârşitul dobânzilor negative nu poate fi nicidecum întrezărit, schimbările respective nu vor fi mai fi probabil suficiente.

Directorul Asociaţiei Bancherilor Danezi, Ulrik Nodgaard, spune că pentru bănci protejarea deponenţilor individuali de dobânzi negative reprezintă o „provocare“.

Jesper Berg, şeful autorităţii de supraveghere a sectorului financiar danez, spune că până acum băncile nu au transferat dobânzile negative către clienţii privaţi din „motive politice“. Dar dacă acest lucru se va întâmpla, „va fi interesant de văzut dacă clienţii vor accepta sau îşi vor retrage economiile“.

Băncile au respins până acum o astfel de idee. Prima bancă ce va impune dobânzi negative deponenţilor va risca să-i piardă, iar orice acord la nivel de industrie pentru o mişcare coordonată în acest sens ar atrage acuzaţii de constituire de cartel.

Lucrurile sunt totuşi probabil pe cale să se schimbe. Sampo Oyi, holdingul finlandez ce deţine aproximativ 20% din Nordea Bank, spune că este timpul ca atitudinile să se schimbe. Kari Stadigh, CEO al Sampo, spune că BCE, ce supervizează Nordea şi alte bănci din zona euro, trebuie să înceteze să evite acest subiect.

„Nu cred că o astfel de măsură ar distruge retail bankingul. Oamenii ar trebui atunci să plătească pentru depozite, iar acest lucru ar aduce un plus de stabilitate pentru sectorul bancarî, spune Stadigh. ìPolitica monetară a BCE va funcţiona doar în condiţiile unei implementări complete, iar aceasta ar însemna dobânzi negative la depozite, pentru ca oamenii să înceapă să investească şi să consume, şi în sectorul privat“.

Unele bănci europene s-au mişcat deja în acest sens, al impunerii de dobânzi negative la depozite. În Elveţia, UBS a decis recent să  taxeze clienţii bogaţi cu depozite de peste 500.000 de euro şi a introdus dobânzi negative pentru clienţii cu depozite mari în franci. Credit Suisse a anunţat că va impune un comision clienţilor cu deţineri de peste 1 milion de euro.

În Danemarca, unele bănci mai mici dau de asemenea semne că sunt pregătite să transfere dobânzile negative către clienţii de retail. Atât Ringkjobing Landbobank şi Sparekassen Sjaelland-Fynn au semnalat că analizează o astfel de măsură pentru clienţii avuţi.