Economia României la jumătatea anului 2019. PIB-ul a crescut cu 4,4% în T II, an/an, un ritm bun, dar un pericol îşi arată colţii: industria a suferit o cădere neaşteptat de dură în iunie, efect al tensiunilor globale. Ce spun analiştii

Autor: Iulian Anghel 15.08.2019

♦ Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat miercuri datele „semnal“ despre PIB care indică o decelerare a ritmului de creştere economică la 4,4% în trimestrul al doilea faţă de 5% în T I, an/an ♦ În ciuda decelerării, creşterea rămâne foarte bună, dar este umbrită de alte date publicate de INS: industria, cel mai puternic contribuitor la PIB, s-a restrâns în iunie faţă de aceeaşi lună a lui 2018 cu 6,6%, un efect al tensiunilor globale şi al restrângerii economiei UE, după cum apreciază economiştii.



Potrivit datelor publicate miercuri de INS, ritmul de creştere eco­nomică s-a temperat în tri­mes­trul al doilea, an/an, la 4,4%, de la 5% în primul trimestru. În primul semestru din 2019, PIB-ul a crescut cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În aceeaşi vreme, în T II/2019 faţă de T I, economia a avut un avans de 1% faţă de o creştere consemnată în primul trimestru din 2019, faţă cu T IV 2018, de 1,2%.

„Performanţa este bună. Nu trebuie să cădem în defetism, dar datele din economie, puse cap la cap, indică riscuri însemnate”, comentează economistul Laurian Lungu cu referire la alte cifre publicate de Statistică: industria, care participă cu 23% la PIB, a suferit o cădere neaşteptată în iunie - un minus de 6,6%, faţă de iunie 2018. În plus, economia Germaniei, piaţa principală de export a României, s-a restrâns în T II faţă de T I/2029 cu 0,1%.

„Ştirea principală a zilei (de miercuri – n.red.) este cădererea producţiei industriale, nu datele despre PIB, care sunt uşor peste aşteptările noastre”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Performanţa slabă a Germaniei, războiul comercial - toate acestea îşi vor pune amprenta pe economia României şi despre ele vorbeşte şi Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania: „Statisticile indică decelerarea ritmului de creştere economică pe fondul resimţirii tensiunilor globale, al evoluţiei sub potenţial din zona euro şi al provocărilor din sfera echilibului macroeconomic intern, inclusiv intensificarea deficitului extern”.

Câteva date de săptămâna trecută dădeau indicii asupra rezultatelor ce aveau să fie făcute publice ieri: în iunie importurile României au scăzut cu 6,9%. Dar exporturile au avut şi ele o cădere de 5,5%. Restrângerea importurilor arată o tendinţă de reducere a consumului, generat în ultimii ani de reducerea taxelor şi de majorarea salariilor. În mod normal, când consumul intern se reduce, economia trebuie să-şi inventeze un alt motor de creştere, iar cel mai la îndemână este exportul. Dar, iată, consumul dă semne că se restrânge, iar exportul nu creşte, dimpotrivă, pentru că economia europeană dă semne de slăbiciune.

„Industria este cea care susţine economia. Ne uităm astăzi la creşterea economică, o socotim bună şi este bună. Dar economia a crescut în ritmul ştiut, în ultimii ani, ca urmare a reducerii TVA, a avansului salariilor, a majorării cheltuielilor sociale – o creştere prin consum, prin urmare. Acum guvernul şi-a consumat gloanţele, iar bugetul scârţâie din toate încheieturile. Stimulente fiscale nu mai poate acorda, nu mai are de unde. Iar industria, cea care ţine economia în braţe, dă semne că suferă. Nu sunt veşti bune”, comentează Ionuţ Dumitru. Potrivit acestuia, guvernul trebuie să înceapă o consolidare fiscală şi nu este timp de pierdut pentru că ea trebuie să se întindă pe câţiva ani: o consolidare bruscă ar putea lovi şi mai rău economia.

Scăderea economiei Germaniei nu are cum să nu se reflecte în performanţele economiei României, arată, la rândul său, Laurian Lungu.

„Suntem conectaţi cu ei pe lanţurile ciclurilor de producţie. Cauzele scăderilor sunt multiple: războiul comercial în care Germania este ţintă, situaţia politică în Europa care afectează calitatea politicilor economice – a se vedea cazul Italiei. În plus, să nu uităm că suntem în al nouălea an de expansiune economică şi, inevitabil, urmează şi o scădere – avem de-a face, aşadar, şi cu un proces structural”, comentează Laurian Lungu.

Potrivit acestuia, deşi datele publicate de INS în privinţa creşterii economice arată bine, administraţia trebuie să fie atentă la ce ar putea s-o aştepte: deja anunţatele redu­cerii de dobânzi din partea băncilor centrale - BCE, Fed - arată că economia globală dă semne de slăbiciune. Noi nu mai avem elemente fiscale de stimulare a economiei pentru că în anii din urmă le-au consumat pe toate. Exporturile scad, investiţiile publice sunt la pâmânt. Dacă nici economia privată nu mai merge, ce facem? Este un răspuns greu, iar sclipiciul din cifrele statistice nu trebuie să ne ia ochii, spune Lungu.

Încetinirea semnificativă a industriei, cea mai proastă veste a acestui an. Iunie a consemnat cea mai slabă evoluţie din 2009 încoace

 Industria a suferit o scădere neaşteptată în iunie, semn pentru analiştii economici că România începe să resimtă din plin tensiunile globale şi ezitările Uniunii Europene, principala piaţă de desfacere pentru mărfurile României.

 Astfel, în luna iunie a acestui an producţia industrială a scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 6,6%. În prima jumătate a acestui an producţia din industria românească a scăzut cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

 „Producţia industrială a scăzut cu 1,7% an la an în T II, cea mai slabă evoluţie din 2009, pe fondul resimţirii tensiunilor comerciale globale şi deteriorării semnificative a climatului macroeconomic din zona euro (principalul partener economic)”, notează economiştii de la BT în cadrul unei analize a evoluţiei economiei româneşti.

 Dinamica lunară a producţiei industriale din România a înregistrat în luna iunie a acestui an o scădere de 7%, iar dinamica anuală o scădere de 6,6%, cea mai mare scădere din 2009.

 „În dinamică an la an, producţia industrială a scăzut cu 6,6% în iunie, cel mai sever ritm de declin din primăvara anului 2009 (când economia internă se confrunta cu incidenţa Marii Recesiuni, cea mai severă criză economico-financiară globală de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Această evoluţie a fost determinată de declinul componentei prelucrătoare pentru a doua lună la rând, cu 7,7% an la an, pe fondul resimţirii tensiunilor comerciale globale şi provocărilor din zona euro şi din România.”

 În prima jumătate a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia industrială a fost mai mică cu 0,6%. Industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,6% fiecare, iar industria extractivă a scăzut cu 0,4%. Răzvan Botea

 

Lucrările de construcţii au crescut cu un ritm anual de 22% în iunie

 Dacă pe zona industriei Statistica consemnează o scădere neaşteptată, pe zona construcţiilor lucrurile arată mult mai bine. Industria reprezintă însă 23% din PIB, în vreme ce construcţiile doar 5%. Sectorul construcţiilor creşte puternic ca urmare a stimulentelor fiscale introduse de guvern prin Ordonanţa 114.

 Astfel, în luna iunie a acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut, volumul lucrărilor din construcţii a crescut în serie brută cu 21,9%.

 „Statisticile confirmă continuarea momentului favorabil în acest sector intensiv în capital şi forţă de muncă în iunie (creştere peste ritmul potenţial pentru a patra lună la rând), evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de majorarea cheltuielilor de capital ale statului. Pe de altă parte, se observă ajustarea dinamicii lunare şi decelerarea ritmului anual în iunie, evoluţii care pot fi interpretate ca o normalizare”, scrie Andrei Rădulescu, economist al Băncii Transilvania.

 Volumul de construcţii noi  a înregistrat o creştere anuală de 25,7% în iunie 2019, în timp ce lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au înregistrat un avans de 18,5%. Volumul lucrărilor de reparaţii capitale a crescut cu 4,9%.

 Volumul de construcţie a clădirilor nerezidenţiale a crescut în luna iunie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut cu 30,5%, al clădirilor nerezidenţiale cu 25%, în timp ce volumul construcţiilor inginereşti a consemnat un avans de 16,5%, mai arată INS. Răzvan Botea

 

 

România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2019

 

♦ Economiile din Europa Centrală şi de Est au fost principalele motoare ale creşterii economice europene

♦ Economia Germaniei suferă, iar cea a Italiei se clatină.

România a avut a doua cea mai mare  creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă de o medie la nivel european de 1,3%, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Cea mai mare creştere economică din UE a fost înregistrată de Ungaria, unde PIB-ul a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, în vreme ce o altă ţară din regiune, Cehia, a crescut la un ritm mai alert decât media europeană, economia cehă înregistrând un avans anual de 2,7% în T2, 2019. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Economia din Germania, locomotiva economiei Uniunii, a crescut la un ritm anual de 0,4% în T2, 2019, a doua cea mai slabă performanţă din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, faţă de trimestrul precedent, economia nemţească a înregistrat un declin de 0,1%.

Alte economii puternice din Uniunea Europeană, precum Franţa sau Marea Britanie, au înregistrat creşteri situate în jurul mediei europene. Astfel, în al doilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, economia Franţei a crescut cu 1,3% şi a Marii Britanii cu 1,2%. Răzvan Botea