PIB-ul a crescut în S I/2019 cu 4,7%, dar căderea neaşteptat de dură a producţiei industriale anunţă vremuri mai puţin faste. Încetinirea motoarelor Germaniei anunţă că tensiunile globale pătrund în economia României, un semn deloc bun pentru viitor

Institutul Naţional de Statitistică (INS) a publicat miercuri datele „semnal“ despre evoluţia PIB în primul semestru şi în T II /2019, care indică o uşoară decelerare a ritmului creşterii economice de la 5%, an/an, în primul trimestru, la 4,4% în cel de-al doilea. În T2/2019 faţă de T1, economia a avut un avans de 1% comparativ cu o creştere consemnată în primul trimestru din 2019, faţă cu T4/2018, de 1,2%. În semestrul I, PIB-ul a crescut cu 4,7%, an/an.

Însă atenţia economiştilor nu a fost atrasă de performanţa mulţumitoare a economiei României consemnată în prima parte a anului, ci de datele din Germania (minus 0,1% creştere economică T2 faţă de T1) şi de căderea consemnată de producţia industrială autohtonă - minus 6,6% în iunie, an/an, şi de minus 0,6% în S I, an/an.

„Nu trebuie să cădem în defetism, dar datele din economie, puse cap la cap, indică riscuri însemnate“, a comentat economistul Laurian Lungu, în vreme ce Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, a adăugat: „Ştirea principală a zilei este căderea producţiei industriale, nu datele despre PIB, care sunt uşor peste aşteptările noastre“.

Economiştii din Occident au vorbit în ultimele zile despre o posibilă recesiune în Germania – principala piaţă de desfacere pentru exporturile României. Datele Eurostat au indicat miercuri o scădere a economiei acestei ţări în T2 faţă de T1 de 0,1%. Săptămâna trecută o altă serie de date arătau o restrângere a industriei germane ca urmare a războiului comercial, iar economiştii români pun atât scăderea exporturilor româneşti în iunie (minus 5,5%, an/an), cât şi căderea industriei pe seama pensiunilor globale şi mai ales pe seama situaţiei mai puţin faste din cea mai mare economie a Europei.

„Statisticile indică decelerarea ritmului de creştere economică pe fondul resimţirii tensiunilor globale, al evoluţiei sub potenţial din zona euro şi al provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic intern“, a comentat Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

„Suntem conectaţi cu Europa pe lanţurile ciclurilor de producţie. Cauzele scăderilor sunt multiple: războiul comercial în care Germania este ţintă, situaţia politică în Europa care afectează calitatea politicilor economice – a se vedea cazul Italiei. În plus, să nu uităm că suntem în al nouălea an de expansiune economică şi, inevitabil, urmează şi o scădere“, a adăugat Laurian Lungu.