Topul celor mai mari scăderi pe sectoare industriale pe primele cinci luni din 2019. Vestea bună este că sectorul auto este pe plus. Dar scad confecţiile şi producţia de tutun

Scăderea producţiei industriale de 6,6% în iunie 2019 faţă de iunie 2018 a fost determinată cel mai probabil de alte sec­toare industriale decât producţia de mij­loace de transport şi componente auto, arată datele de profil de pe primele 5 luni ale anului.

Cele mai recente date disponibile pe ra­muri industriale de pe primele cinci luni ale anului arată că cele mai mari scăderi sunt în zona de producţie de mobilă, tex­tile şi tutun.

În schimb, industria auto, care are una dintre cele mai mari ponderi atât în industrie, cât şi în exporturi, a con­sem­nat un avans de 6%.

Astfel, zona de confecţii a scăzut la un ritm de peste 10 pro­cente anual, în timp ce  pro­ducţia de mobilă s-a di­minuat cu 10,4%. Alte zone în care pro­ducţia industrială a scă­zut au mai fost pro­dusele textile şi pro­dusele din tutun, unde s-a înregistrat un de­clin de 7,6%, res­pec­tiv 6,3% în primele cinci luni ale acestui an, prin com­paraţie cu aceeaşi pe­rioadă a anului tre­cut.

Cererea din in­dus­trie de pe piaţa ex­ter­nă, împreună cu ce­re­rea internă scă­zu­tă şi cu dispariţia sti­mu­lilor fis­cali din eco­no­mie ar putea să afec­teze eco­nomia Ro­mâniei în a doua jumătate din acest an, este de pă­rere Ionuţ Du­mitru, econo­mist-şef al Raiffeisen Bank.

„În primul rând scăderea  (producţiei industriale - n. red.) reflectă deteriorarea performanţei economice în Europa. Dacă ne uităm la Germania, producţia industrială a scăzut foarte tare, şi în România cifrele au ieşit foarte slabe, lucru care ar trebui să ne preocupe. Aceasta indică faptul că motoarele economice europene încetinesc, iar industria este o conexiune cu Europa destul de puternică pe canalul exporturilor. Încă avem creştere economică puternică, generată de stimuli fiscali“, a declarat el pentru ZF.

Ionuţ Dumitru a mai spus că economia României s-ar putea trezi în faţa a două şocuri: unul extern şi unul intern, generat de dispariţia stimulilor fiscali.

„Stimulii fiscali se apropie de sfârşi, ceea ce va determina probabil o creştere economică foarte mică, în contextul în care nici cererea externă nu ne va ajuta.Putem anticipa ca la un moment dat economia va fi lovită de două şocuri- şocul extern şi şocul intern, atunci când se va face ajustarea fiscală“, a mai spus el.

Din totalul exporturilor României de 67,7 mld. euro în 2018, 23% ( 15,6 mld. euro) au fost către Germania şi 7,7 mld. euro (11,4%) către Italia. Cele două ţări au înregistrat cele mai slabe performanţe din UE  în ceea ce priveşte avansul economic din al doilea trimestru al acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Industriaşii români adaugă factorilor externi şi cauze interne: creşterea costurilor, în special cu energia şi forţa de muncă.

„Este evident că se manifestă o contracţie semnificativă a cererii de oţel. Se pare că cererea a scăzut pe toate segmentele produselor din oţel, ceea ce a antrenat (pe fondul existenţei unor supracapacităţi) şi o scădere a preţurilor la oţel. Din păcate, aceasta vine pe fondul creşterii semnificative în România a preţului la energie electrică şi gaz cu circa 20-30% în 2019 faţă de 2018. Astfel, este de aşteptat ca performanţa economică în metalurgie să scadă semnificativ şi implicit exportul României în acest domeniu“, a declarat pentru ZF Adrian Popescu, directorul general al TMK România, unul dintre cei mai mari jucători pe plan local din industria siderurgică.

Industria, cu toate ramurile ei, înseamnă aproape un sfert din economia României, iar pe partea de exporturi aproape trei sferturi. De asemenea, Statistica a indicat la începutul acestei luni o contracţie a exporturilor româneşti  de bunuri de 5,5% în iunie, faţă de luna anterioară.