De ce tehnologia nucleară a fost pe agenda de discuţii dintre Iohannis şi Trump: Guvernul vrea să construiască cu chinezii două reactoare la Cernavodă

Preşedintele României Klaus Iohannis şi preşedintele SUA Donald Trump au discutat la Washington, pentru prima dată, despre o posibilă coope­rare româno-americană pentru pro­ducţia de energie nucleară.

Celelalte subiecte au fost întărirea pre­zenţei militare a SUA în România, dez­voltarea producţiei de gaze din Marea Neagră pentru „prosperitatea celor două ţări“, opoziţia comună la dezvoltarea pro­iec­tului North Stream 2 al conductei dintre Rusia şi Germania şi la achiziţia de tehno­logie din China de către operatorii români de telefonie mobilă.

„Preşedintele Trump este foarte inte­resat să fie dezvoltate noi surse de energie, pre­cum cele din Marea Neagră, lucru ex­trem de important şi pentru noi, evident, dar şi tehnologia nucleară civilă este în atenţia noastră comună şi sperăm să se gă­sească soluţii bune, importante, pentru Ro­mânia, care, cu siguranţă, este capabilă să devină furnizor de energie în regiune“, a spus Klaus Iohannis în sesiu­nea de între­bări care a avut loc după întâlnirea cu pre­şe­dintele Americii.

Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze fără să fie întrebat această temă a energiei nucleare. Aflaţi la cea de-a doua întâlnire în ultimii doi ani (prima a avut loc în iunie 2017), preşedintele României Klaus Ioha­nnis şi preşedintele Americii Donald Trump au avut parte de o întâlnire destul de intempestivă, luând în calcul că aceasta a fost anunţată cu doar săptămâni înainte (pe 6 august).

Tehnologizarea nucleară, dar şi dezvoltarea unor noi surse de energie, pre­cum cele din Marea Neagră, au fost su­biec­tele de pe agenda discuţiei din 20 au­gust dintre cei doi lideri de stat, potrivit declaraţiilor oficiale. Potrivit datelor pu­bli­cate de Adminis­tra­ţia Prezidenţială din România, cei doi lideri de stat sunt de părere că tehnologia civilă nucleară, adică cen­tralele nucleare, au un potenţial intere­sant pentru regiune, iar faptul că România are deja experienţă în acest domeniu, câşti­gată prin gestionarea reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, prezintă o oportunitate de dez­vol­tare a acestui sector.

„Vedeţi, nu am intrat în detalii tehnice, însă amândoi, domnul Preşedinte Trump şi cu mine, suntem de părere că tehnologia civilă nucleară, adică centralele nucleare, au un potenţial interesant pentru regiune şi noi avem expertiza cu Cerna­vodă, unde 1 şi 2 funcţionează, şi, cu sigu­ranţă, avem aici o oportunitate de de­z­voltare“, a spus preşedintele României în cadrul sesiunii de întrebări.

Doar 34 de ţări din lume produc ener­gie nucleară.  În luna mai a acestui an, Nu­clear­electrica, operatorul centralei nu­cleare de la Cernavodă, deţinut de stat, şi China General Nuclear Power Corpo­ra­tion au semnat la Ministerul Economiei Acor­dul Investitorilor în formă preli­mi­nară în vederea construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4. Proiectul a fost evaluat la 6-7 miliarde de euro, potrivit datelor ZF.

Dezvoltarea de noi unităţi nucleare în România se discută încă din 2003, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă fiind în conservare din 1992. În urma acordului semnat dintre Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation, congresmanul ameri­can Adam Kinzinger şi-a exprimat îngri­jo­rarea, în cadrul unei discuţii de buget, la care a luat parte şi secretarul american al do­meniului energetic, Rick Perry, cu pri­vire la faptul că cele două reactoare nucle­are de la Cernavodă vor fi construite de către o companie chineză, în condiţiile în care firme americane îşi doresc proiectul.

Printre subiectele discutate de cei doi lideri de stat la Casa Albă pe 20 august se re­găsesc dezvoltarea tehnologiei 5G fără con­tribuţie chineză, creşterea prezenţei mi­litare americane în România şi schim­bu­rile economice care implică o legislaţie atrac­tivă, stabilă şi predictibilă, potrivit infor­maţiilor oficiale.

„Am adus în discuţie şi am arătat dis­poni­bilitatea României de a găzdui con­tin­gente mai mari americane şi Pre­şe­dintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu Secretarul Apărării a rămas că noi doi vom continua discuţia, foarte aplicată, şi mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza aşa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar aşa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulţi militari, de exemplu, în Brigada Multinaţională, în Comanda­mentul Re­gional pe care dorim să-l creăm, în Poliţia Aeriană şi multe alte lucruri foarte con­crete care, cu siguranţă, le voi discuta cu proxima ocazie“, a spus Klaus Iohannis în sesiunea de întrebări şi răspunsuri.

Puncte cheie ale declaraţiei comune

►Consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO

►Evitarea riscurilor de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G

►Opoziţia faţă de gazoductul Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţi şi pe parteneri dependenţi energetic faţă de Rusia

►Resursele de gaze naturale din România, care au potenţial de a creşte prosperitatea celor două state - România şi SUA - şi întărirea securităţii energetice a Europei

►Colaborarea între industriile cu potenţial din cele două state pentru a sprijini obiectivele  României în domeniul energiei nucleare civile

►Parteneriatul în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva corupţiei

►Consolidarea relaţiei comerciale cu scopul de a încuraja creşterea investiţiilor în ambele ţări 

►Sprijin pentru eligibilitatea României de a intra în Programul Visa Waiver