Creditele avansează în continuare mai lent decât depozitele. Raportul credite/depozite a fost în primul semestru din 2019 de 74,7%. Populaţia şi companiile au în bănci cu 77,4 mld. lei (16 mld. euro) mai multe depozite decât credite

Autor: Claudia Medrega 25.08.2019

Volumul creditelor a rămas la sfârşitul pri­mu­lui semestru (S1) din 2019 în urma sumelor eco­no­misite de populaţie şi companii la bănci, în con­diţiile în care deşi ritmul de creştere al împru­muturilor s-a revigorat, a rămas mai temperat faţă de viteza depozitelor. În aceste condiţii, raportul cre­dite/depozite a rămas la un nivel scăzut, ajun­gând în iunie 2019 la 74,7%, după cum reiese din statisticile BNR.

Comparativ, la sfârşitul anului 2018 raportul credite/depozite ajunsese la 73,6%, după mai mulţi ani de scăderi, acesta reprezen­tând cel mai mic nivel din ulti­mul dece­niu. Pe parcur­sul întregului an 2018 rapor­tul credite/de­pozite a oscilat între 73% şi 76%.

Nivelul încă mic al ra­por­tului credite/depozite ara­tă că există spaţiu pentru inten­sificarea creditării, iar insti­tuţiile de credit au şi ca­pitalul şi lichiditatea nece­sa­re pen­tru finanţarea econo­miei. Însă, limitarea gradului de îndatorare încetineşte rit­mul de creştere al creditării, după cum s-a observat din ultimele statistici, care au confirmat aşteptările unor bancheri.

Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere de 8,4%, pentru ca în martie avansul să fie de 7,7% comparativ cu aceeaşi lună din 2018. La sfârşitul primului semestru din 2019 creditul privat total înregistra un ritm mediu anual de creştere de 7,1%, până la un sold de 259,6 mld. lei, ascen­siu­nea fiind influenţată de majorarea componentei în lei cu 9,6% an/an, în timp ce împrumuturile în valută au avansat cu 2,4% comparativ cu S1/2018.

Cu toate că a încetinit în ultimul an, ritmul de creştere al soldului depozitelor a continuat să fie mai rapid decât cel al creditelor, de 7,7%, soldul sumelor economisite de populaţie şi companii ajungând în primul semestru până la aproape 337 mld. lei.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de fi­nanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de boom economic au reprezentat principalul mo­tor de creştere al creditării. Dacă la vânzarea de cre­dite noi dobânda are un cuvânt greu de spus, la depozite remuneraţia oferită de bănci nu a contat chiar atât de mult.

Băncile s-au bazat pentru finanţare în prin­cipal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a făcut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi rapizi de volumul creditelor. Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, iar redresarea a fost modestă timp de mai mulţi ani.

Raportul credite/depozite a devenit subunitar în România în vara anului 2014, pentru prima dată din 2007. Iar până acum creditele nu au reuşit să se apropie prea mult de nivelul depozitelor.

La nivel european, România a fost în ultimii ani în top cu unul dintre cele mai mici raporturi credite/depozite.

În perioada de boom economic şi explozie a creditării sistemul bancar românesc avea un raport credite/depozite de 120-130%.

România este codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.