De ce pleacă românii din ţară? O întrebare la care statul român eşuează să răspundă sau chiar să o adreseze. Putem să ne uităm la cazul Caracal pentru o parte din răspuns

Autor: Răzvan Botea 02.09.2019

Peste un sfert de milion de oameni au emigrat din România şi în 2018, arată datele de la Statistică. Statul român eşuează să răspundă sau chiar să îşi pună  întrebarea „De ce pleacă românii?” Salariile din Occident reprezintă cel mai la îndemână răspuns, dar dacă problema este mai profundă? Dacă mergi la medic şi pune un diagnostic greşit, cum poţi spera la un tratament corespunzător?

Salariile au urcat cu un ritm de peste 18%, economia a crescut, salariul mediu net a depăşit de ceva timp pragul de 3.000 de lei, dar au plecat mai mulţi oameni din România cu aproape 10% în 2018 faţă de 2017. În construcţii se câştigă decent în România în momentul de faţă, dar angajatorii aduc vietnamezi, pentru că nu au altă variantă. În schimb, Occidentul este plin de români care lucrează în construcţii.

Nu mai este vorba de salarii, românii nu mai au încredere în statul român, nu mai cred că acesta îi poate oferi securitate socială. Un indicator pentru acest fenomen este cazul Caracal, o situaţie care a arătat că există un transport public în comun paralel, o poliţie paralelă şi un serviciu de informaţii paralel.

„Olee, ole, ole, viza Schengen, nu mai e! Hai, inşi, cu toţi să ne unim, în Europa năvăliiiim”. Mi-a rămas în minte cântecul care era la un post de televiziune, nu mai ştiu care, la revelionul din 2002. În anul acela se elimina viza Schengen pentru România, iar acest lucru părea o fericire naţională. Nu mă gândeam că, 17 ani mai târziu, îmi voi aduce aminte de momentul ăla când văd sau aud de familii dezbinate, de copii care cresc fără părinţi.

De ce s-a transformat acest fapt dintr-o bucurie naţională într-o dramă? După crearea cadrului pentru libera circulaţie a persoanelor cu cetăţenie română în spaţiul european, prima motivaţie a plecărilor pe termen lung în Occident a fost de ordin financiar.

Anii 90 au fost negri pentru România, însă, împulsionată de aderarea a NATO şi apoi la UE, economia României a crescut de vreo 6 ori în ultimii 20 de ani şi salariul mediu net a crescut de la 79 de euro la 650 de euro – cea mai bună perioadă a României din toată istoria ei, spune profesorul universitar Bogdan Murgescu.

Aşadar, primul val de emigrare din România a venit pe fondul situaţiei economice. Sociologul Dumitru Sandu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti, spune că studiile arată altfel acum. Motivaţia plecărilor din ţară nu mai este de ordin financiar: „Ideea că românul este un animal economic nu este valabilă!”.

Acum răspunsul la întrebările „De ce pleci din România?” şi „De ce nu te întorci din străinătate?” sună cam aşa: „Dom’le, nu vreau neapărat să câştig 2.000 de euro, cât iau în Spania. Dar vreau ca străzile să fie la fel, şcolile să fie la fel, poliţia să fie la fel, primăria să fie la fel.”

Creşterile salariale din sănătate nu au oprit medicii să mai emigreze, salariile bune din construcţii nu opresc muncitorii să mai emigreze. Răspunsul sociologilor la acest aparent paradox este următorul: Oamenii nu mai au încredere în instituţiile statului şi în România nu văd oportunităţi de carieră care să le satisfacă nevoile.

Să luăm cazul Caracal. Nu ca o dovadă pentru aceste teorii, ci ca un indicator al încrederii românilor în statul român.

Un personaj din Caracal, interlop sau om de afaceri cinstit, conduce o firmă de pază şi protecţie. Chiar el, în cadrul unui interviu dat înainte de tragedia din Caracal, spunea verde în faţă că oamenii din Caracal, dacă au o problemă de securitate socială, apelează la el. La el, la firma lui de pază, pentru că nu au încredere în poliţie. Deci practic cel  care conduce acea firmă de pază privată este de fapt şeful poliţiei informale din Caracal, singura în care cetăţenii au încredere.

Mai mult decât atât, un comisar de poliţie îi cerea ajutorul aceluiaşi personaj chiar în timpul căutărilor Alexandrei Măceşanu. Aşa cum chiar patronul firmei de pază mărturiseşte public, a demarat o investigaţie „pe WhatsApp şi Facebook”.

Pare halucinant, dar pe baza informaţiilor de la el, poliţiştii au descins la două adrese greşite pentru a o găsi pe Alexandra, apoi au dat vina pe STS care la randul său a dat vina pe operatorul privat de telefonie mobilă.

În concluzie, şeful unei firme de pază este, cel puţin în Caracal, şi poliţie, şi serviciu de informaţii, iar Gherghe Dincă opera transportul public în comun.

În aceste condiţii, îţi vine fie să pleci din ţară, fie să ieşi în stradă şi să îi ceri demisia şefului firmei private de pază din Caracal.