O întrebare deloc liniştitoare: Cât va mai dura până când deficitele externe în creştere puternică ale României vor lovi în cursul valutar şi implicit în business şi în economie?

Autor: Iulian Anghel 12.09.2019

♦ Deficitul comercial a crescut în primele şapte luni din 2019 cu 26% an/an, până la 9,5 miliarde de euro, la cea mai mare valoare de la criză încoace ♦ Această creştere agresivă a deficitului ar fi trebuit să lovească în cursul de schimb ♦ Leul rămâne însă stabil pentru că randamentele plătite de Ministerul de Finanţe la titlurile de stat româneşti sunt foarte mari faţă de restul pieţei internaţionale ♦ Dar cât va mai dura asta?



Deficitul comercial a crescut în primele şapte luni din an cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 9,5 miliarde de euro, creştere care, dacă se menţine până la final de an, va duce deficitul comercial la 19 miliarde de euro în 2019, cel mai mare din 2008 - anul începutului de criză - încoace. BNR va publica vineri datele despre contul curent al balanţei de plăţi, dar este limpede că el se accentuează, de vreme ce deficitul comercial este principala sursă a deteriorării deficitului de cont curent. Şi totuşi de la începutul anului leul s-a depreciat nesemnificativ faţă de euro.

„Factorii fundamentali pledează pentru o depreciere de curs. Factorii conjuncturali, în primul rând apetitul străinilor de a cumpăra titluri de stat româneşti, graţie dobânzilor ridicate, menţin cursul“, comentează econo­mis­tul-şef al Raiffeisen Bank Ionuţ Dumitru.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, arată: „Împrumturile guvernului au ţinut pe loc cursul. Dobânzile minime din UE şi dobânzile nominale mai mari de aici i-au determinat pe unii investitori să vină pe piaţa românească şi acest lucru a însemnat intrări de valută care au ţinut cursul stabil. Dar dezechilibrele cresc şi la un şoc extern ele se vor devoala investitorilor şi nu va fi bine“.

Cursul leu/euro s-a depreciat de la începutul anului până ieri 11 septembrie cu 0,6%, la 4,73 de lei pentru un euro (4,70 media din ianuarie).

Statul are nevoie în acest an de 60-70 de miliarde de lei (14 - 15 mld. euro) peste ceea ce colectează ca venituri: în jur de 30 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar de 3% din PIB, iar restul pentru rostogolirea datoriei. Aşa că pe piaţa titlurilor de stat este o petrecere continuă.

Este adevărat că defictul comercial creşte puternic, dar leul a rămas stabil în bună măsură datorită contextului extern, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR. „Deşi într-adevăr deficitul comercial se află pe o tendinţă de deteriorare accentuată, mai ales în contextul scăderii exporturilor, evoluţia cursului de schimb este momentan dominată de contextul extern, care este unul mai degrabă favorabil. Ajută de asemenea faptul că leul este susţinut de un nivel mai ridicat al dobânzilor, aflate în apropierea ratei dobânzii de politică monetară, în vreme ce dobânzile de piaţă monetară în zona euro spre exemplu sunt binişor negative şi chiar se preconizează că în săptămâna aceasta Banca Centrală Europeană să le reducă şi mai mult.“

Randamentele la împrumuturile Finanţelor menţin, prin urmare, cursul de schimb. „Germania se împrumută la dobânzi negative, de minus 0,7%, în vreme ce radamentele la titlurile româneşti la zece ani sunt de 4% în lei (care sunt influenţate însă şi de curs - n.red.). Prin urmare, investitorii de pe pieţele emergente cumpără titluri de stat româneşti. Vând practic euro şi cumpără lei şi asta menţine cursul“, explică Ionuţ Dumitru (desen stânga).

Nu este un lucru sănătos, pentru că sentimentul pieţelor se poate schimba rapid - vine o criză, vine o furtună tropicală, iar aceşti investitori financiari îşi iau catrafusele şi se cară.

Horia Braun, BCR: „Pentru evoluţia cursului nu contează doar fluxurile comerciale, ale importatorilor şi exportatorilor, ci şi cele financiare, ale investitorilor străini în special de pe piaţa de obligaţiuni.

Or, aceştia din urma au fost probabil pe cumpărare de titluri de stat românesti în ultimele 3 luni, ceea ce s-a reflectat de altfel şi în reducerea costurilor de finanţare ale statului român spre exemplu cu circa un punct procentual la titlurile cu scadenţă pe 10 ani.“

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: „Dacă se modifică apetitul la risc, atunci întreaga arhitectură se prăbuşeşte.“

De fapt, observă Dumitru, România plăteşte dobânzi asemenea unei ţări „nerecomandată investiţiilor“ de agenţiile de evaluare financiară, deşi ea este, de bine de rău, pe prima treaptă a recomandării „investment grade“ ale aceloraşi agenţii de rating. Plăteşte chiar mai mult decât Serbia care este în categoria „junk“: „Ori, agenţiile de rating supraestimează România, acor­dându-i calificativul «investiţi» şi ratingul de ţară cuvenit, ori investitorii subestimează România cerând randa­men­te mari chiar şi pentru pieţele emer­gente, în condiţile de piaţă actuale“.

Sentimentul investitorilor se poate schimba rapid - spune Horia Braun - mai ales când riscurile, în special cele de ordin fiscal, devin tot mai pregnante:“Când sentimentul de nesiguranţă nesiguranţă va creşte, reversul intrărilor de capital din ultimele 3 luni va duce probabil la o depreciere a leului. De aceea noi la BCR vedem în continuare o tendinţă de depreciere pe termen mediu a monedei naţionale, anticipând un curs de circa 4,87 lei pentru un euro la finele anului 2020.“

Horia Braun, economist-şef al BCR: Deşi deficitul comercial se află pe o tendinţă de deteriorare accentuată, mai ales în contextul scăderii exporturilor, evoluţia cursului de schimb este momentan dominată de contextul extern, care este unul mai degrabă favorabil.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: Împrumuturile guvernului au ţinut pe loc cursul. În plus, dobânzile minime din UE şi dobânzile nominale mai mari de aici i-au determinat pe unii investitori să vină pe piaţa românească şi acest lucru a însemnat intrări de valută care au ţinut cursul stabil.